alternare

alternare
ALTERNÁRE, alternări, s.f. Acţiunea de a alterna şi rezultatul ei. – v. alterna.
Trimis de ana_zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

ALTERNÁRE s. alternanţă, rotaţie, succesiune. (alternare culturilor.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

alternáre s. f., g.-d. art. alternării; pl. alternări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

ALTERNÁRE s.f. Acţiunea de a alterna şi rezultatul ei. ♢ (biol.) Alternare de generaţii = succesiune regulată a unei generaţii sexuate cu alta asexuată. [< alterna].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • alternare — [dal lat. alternare ] (io altèrno, ecc.). ■ v. tr. [far seguire una cosa a un altra, con le prep. con, a del secondo arg.: a. il lavoro e lo svago (o allo, con lo svago )] ▶◀ avvicendare, intercalare, intervallare. ■ alternarsi v. rifl.… …   Enciclopedia Italiana

  • alternare — index alternate (take turns) Burton s Legal Thesaurus. William C. Burton. 2006 …   Law dictionary

  • alternare — al·ter·nà·re v.tr. e intr. (io altèrno) 1. v.tr. CO disporre in modo alterno, a intervalli regolari: alternare una casella bianca e una nera | scadenzare nel tempo: alternare il riposo al, con il lavoro Sinonimi: avvicendare | 2intervallare. 2. v …   Dizionario italiano

  • alternare — {{hw}}{{alternare}}{{/hw}}A v. tr.  (io alterno ) Far sì che due o più elementi diversi si susseguano l uno all altro: alternare il pianto al riso; SIN. Avvicendare. B v. intr.  e rifl. Succedersi in modo alterno …   Enciclopedia di italiano

  • alternare — (лат.) чередоваться …   Словарь ботанических терминов

  • alternare — A v. tr. avvicendare, dare il turno, intramezzare CONTR. continuare B v. intr. e alternarsi rifl. avvicendarsi, succedersi, darsi il turno, turnare, rotare CONTR. continuare …   Sinonimi e Contrari. Terza edizione

  • alterner — [ altɛrne ] v. <conjug. : 1> • av. 1585; trans. « faire succéder en alternance »; lat. alternare, de alternus 1 ♦ V. intr. Se succéder en alternance. Deux personnes qui alternent. ⇒ se remplacer, se relayer. « Un plateau où alternaient des… …   Encyclopédie Universelle

  • alterna — ALTERNÁ, alternez, vb. I. intranz. şi tranz. 1. A reveni sau a face să revină succesiv, a lua pe rând unul locul altuia, a se succeda sau a face să se succeadă la intervale aproximativ egale. 2. intranz. (Despre sunete) A se schimba prin… …   Dicționar Român

  • rotaţie — ROTÁŢIE, rotaţii, s.f. 1. Mişcare în jurul unui punct fix sau al unei axe, în cursul căreia fiecare punct al corpului care se mişcă rămâne la distanţă constantă de punctul fix sau de axa respectivă. ♦ Mişcare de rotire a unui corp ceresc în jurul …   Dicționar Român

  • alternar — (Del lat. alternare < alter, otro.) ► verbo transitivo/ pronominal 1 Hacer, producirse o sucederse unas cosas detrás de otras de manera repetida en el espacio o en el tiempo: ■ alterna estancias en la costa y en la montaña. ANTÓNIMO… …   Enciclopedia Universal

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”