áltceva — pr … Romanian orthography
compatibil — COMPATÍBIL, Ă, compatibili, e, adj. Care se poate împăca cu altceva, care poate sta împreună sau poate exista simultan cu altceva; corespunzător, potrivit. ♦ (Despre o funcţie, o profesiune) Care poate fi exercitat simultan cu altceva. ♦ (Despre… … Dicționar Român
incompatibil — INCOMPATÍBIL, Ă, incompatibili, e, adj. Care nu poate exista simultan cu altceva, care nu este compatibil cu altceva; necompatibil. ♦ (Despre funcţii, profesiuni etc.) Care se află în raport de incompatibilitate una faţă de alta. – Din fr.… … Dicționar Român
paralel — PARALÉL, Ă, paraleli, e, adj., s.f., (5, 7) paraleluri, s.n. 1. adj., s.f. (Dreaptă, plan) care are toate punctele la aceeaşi distanţă de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie, oricât s ar prelungi. ♢ Legătură (electrică) în… … Dicționar Român
compensa — COMPENSÁ, compensez, vb. I. 1. tranz. A înlocui ceva consumat sau cheltuit prin altceva (egal în valoare); a completa, a înlocui ceva insuficient cu altceva; a echilibra. ♦ A îndrepta un rău printr un bine; a răsplăti în mod corespunzător; a… … Dicționar Român
contiguu — CONTÍGUU, UĂ, contigui, ue, adj. (livr.) Care se leagă, se înrudeşte, se uneşte cu ceva, care are elemente apropiate, comune cu altceva. [pr.: gu u] – Din fr. contigu, lat. contiguus. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CONTÍGUU adj.… … Dicționar Român
prefera — PREFERÁ, prefér, vb. I. tranz. A da întâietate sau precădere unui lucru unei situaţii sau unei fiinţe, în raport cu altceva sau altcineva; a considera ceva sau pe cineva mai bun, mai valoros, mai important etc., în raport cu altceva sau cu… … Dicționar Român
relativ — RELATÍV, Ă, relativi, e, adj. 1. Care se referă, se raportează la ceva sau la cineva, care are legătură cu ceva sau cu cineva. ♢ (gram.) Pronume (sau adverb) relativ = pronume (sau adverb) care face legătura dintre propoziţii subordonate şi… … Dicționar Român
Mihai Trăistariu — Background information Birth name Mihai Trăistariu Also known as MIHAI … Wikipedia
concomitent — CONCOMITÉNT, Ă, concomitenţi, te, adj. Care se petrece în acelaşi timp (cu altceva); simultan. – Din fr. concomitant. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CONCOMITÉNT adj., adv. 1. adj. coexistent, paralel, simultan, sincron, sincronic.… … Dicționar Român