deşănţare

deşănţare
DEŞĂNŢÁRE s. v. corupţie, decadenţă, de-cădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, strică-ciune, viciu.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

deşănţáre s. f., g.-d. art. deşănţării; pl. deşănţări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • desantare — DESANTÁRE, desantări, s.f. Acţiunea de a desanta. – v. desanta. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  desantáre s. f., g. d. art. desantării; pl. desantări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic …   Dicționar Român

  • corupţie — CORÚPŢIE, corupţii, s.f. 1. Stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie. 2. Desfrânare, depravare. [var.: (înv.) corupţiune s.f.] – Din fr. coruption, lat. coruptio, onis. Trimis de IoanSoleriu, 19.01.2006. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • dezmăţ — DEZMẮŢ, dezmăţuri, s.n. 1. Purtare neruşinată, dezmăţată, imorală; destrăbălare, deşănţare, dezmăţare. 2. fig. Debandadă, haos (2), anarhie. – Din dezmăţa (derivat regresiv). Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Dezmăţ ≠ ordine, rânduială …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”