deşertãciúne — s. f.(sil. ciu ), g. d. art. deşertãciúnii; pl. deşertãciúni … Romanian orthography
inanitate — INANITÁTE s.f. (Rar) Deşertăciune, vanitate, zădărnicie. – Din fr. inanité. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 inanitáte s. f., g. d. art. inanităţii Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic INANITÁTE s.f. (Rar)… … Dicționar Român
nimicnicie — NIMICNICÍE, nimicnicii, s.f. 1. Deşertăciune, zădărnicie. 2. Lipsă de însemnătate, de valoare; nimicie. – Nimicnici + suf. ie. Trimis de GabiAlex, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NIMICNICÍE s. v. deşertăciune. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român
vanitate — VANITÁTE, vanităţi, s.f. Ambiţie neîntemeiată; dorinţă de a face impresie; orgoliu, trufie, îngâmfare, înfumurare; (la pl.) deşertăciune, zădărnicie. – Din fr. vanite, lat. vanitas, atis. Trimis de bogdanrsb, 11.08.2002. Sursa: DEX 98 Vanitate… … Dicționar Român
zădărnicie — ZĂDĂRNICÍE, zădărnicii, s.f. 1. Caracterul a ceea ce este zadarnic; lucru inutil, fără rost; deşertăciune, inutilitate. 2. (înv.) Ambiţie nemăsurată, vanitate, trufie, îngâmfare. – Zadarnic + suf. ie. Trimis de spall, 17.03.2002. Sursa: DEX 98 … … Dicționar Român
inutilitate — INUTILITÁTE s.f. Lipsă de utilitate; neutilitate, zădărnicie. – Din fr. inutilité, lat. inutilitas, atis. Trimis de valeriu, 21.07.2003. Sursa: DEX 98 Inutilitate ≠ utilitate Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime INUTILITÁTE s. 1. v.… … Dicționar Român
deşert — DEŞÉRT, ÁRTĂ, (1) deşerţi, arte, adj., (II) deşerturi, s.n. I. adj. 1. Care nu conţine nimic în interior; gol. 2. (Despre terenuri, ţări, regiuni) Lipsit de vietăţi şi de vegetaţie; pustiu. ♦ Nelocuit, nepopulat. 3. fig. Lipsit de temei; amăgitor … Dicționar Român
mişelie — MIŞELÍE, mişelii, s.f. 1. Caracter specific omului mişel (1); faptă, purtare, atitudine de om mişel (1); ticăloşie, mârşăvie, infamie. 2. (înv.) Sărăcie, mizerie. – Mişel + suf. ie. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 MIŞELÍE s. v … Dicționar Român
nimic — NIMÍC, (I) pron. neg., adv., (II) nimicuri, s.n. I. 1. pron. neg. Nici un lucru; spec. nici un cuvânt, nici un sunet, nici un zgomot; nici un lucru rău, defavorabil, primejdios. ♢ loc. adj. De nimic = a) care este fără nici o valoare, fără… … Dicționar Român
nimicie — NIMICÍE s.f. (înv.) Nimicnicie (2). – Nimic + suf. ie. Trimis de GabiAlex, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 NIMICÍE s. v. deşertăciune, inutilitate, nimic, nimicnicie, zădărnicie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime nimicíe s. f … Dicționar Român