dezertare

dezertare
DEZERTÁRE, dezertări, s.f. Faptul de a dezerta. – v. dezerta.
Trimis de Joseph, 13.05.2004. Sursa: DEX '98

DEZERTÁRE s. (mil.) (înv.) dezerţiune. (dezertare de pe front.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

dezertáre s. f., g.-d. art. dezertării; pl. dezertări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEZERTÁRE s.f. Acţiunea de a dezerta şi rezultatul ei; fugă la inamic, dezerţiune. [< dezerta].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • dezerţiune — DEZERŢIÚNE s. v. dezertare. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  dezerţiúne s. f. (sil. ţi u ), g. d. art. dezerţiúnii; pl. dezerţiúni Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DEZERŢIÚNE s.f. Dezertare. [ …   Dicționar Român

  • defecţiune — DEFECŢIÚNE, defecţiuni, s.f. Deranjament, defect care împiedică buna funcţionare a unui maşini, a unui aparat, a unui mecanism, desfăşurarea normală a unei acţiuni etc. [pr.: ţi u ] – Din defect. cf. fr. d é f e c t i o n, lat. d e f e c t i o ,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”