alegere — ALÉGERE, alegeri, s.f. 1. Acţiunea de a (se) alege şi rezultatul ei. ♢ loc. adv. Fără alegere = la nimereală, la întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. 2. (Mai ales la pl.) Operaţie care se efectuează conform unor norme precise şi … Dicționar Român
constituire — CONSTITUÍRE, constituiri, s.f. Acţiunea de a (se) constitui; alcătuire, formare; întemeiere, înfiinţare, organizare. – v. constitui. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CONSTITUÍRE s. 1. alcătuire, creare, desemnare, formare, instituire … Dicționar Român
designare — DESIGNÁRE, designări, s.f. (Franţuzism) Acţiunea de a designa. – v. designa. Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX 98 designáre s. f., pl. designări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic DESIGNÁRE s.f. (Liv.)… … Dicționar Român
indicare — INDICÁRE, indicări, s.f. Acţiunea de a indica şi rezultatul ei; arătare, semnalare; recomandare. – v. indica. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INDICÁRE s. 1. v. trasare. 2. v. prescriere. 3. v. sem nalare. 4. menţionare, precizare,… … Dicționar Român
nume — NÚME, nume, s.n. 1. Cuvânt sau grup de cuvinte prin care numim, arătăm cum se cheamă o fiinţă sau un lucru, o acţiune, o noţiune etc. şi prin care acestea se individualizează. ♢ Nume de botez (sau mic) = prenume. Nume de familie = nume pe care îl … Dicționar Român
semasiologie — SEMASIOLOGÍE s.f. Semantică (I 1). [pr.: si o ] – Din fr. sémasiologie. Trimis de LauraGellner, 21.07.2004. Sursa: DEX 98 SEMASIOLOGÍE s. v. semantică. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime semasiologíe s. f. (sil. si o ) … Dicționar Român
semnalare — SEMNALÁRE, semnalări, s.f. Acţiunea de a semnala şi rezultatul ei. – v. semnala. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SEMNALÁRE s. 1. arătare, desemnare, indicare. (Tabel cu semnalare învingătorilor într un concurs.) 2. amintire,… … Dicționar Român
sortitură — sortitúră, sortitúri, s.f. (înv.) desemnare, hotărâre prin tragere la sorţi; sortire. Trimis de blaurb, 08.01.2007. Sursa: DAR … Dicționar Român
sorţ — SORŢ, sorţi, s.m. (De obicei la pl.) Sistem de alegere, de desemnare, de repartiţie prin aruncarea unor zaruri, prin tragerea unor bilete etc., care lasă să decidă întâmplarea, dând şanse egale tuturor participanţilor; zar sau bilet folosit la… … Dicționar Român