sortitură

sortitură
sortitúră, sortitúri, s.f. (înv.) desemnare, hotărâre prin tragere la sorţi; sortire.
Trimis de blaurb, 08.01.2007. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”