descântătură

descântătură
DESCÂNTĂTÚRĂ, descântături, s.f. Descântec. – Descânta + suf. -ătură.
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DESCÂNTĂTÚRĂ s. v. descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

descântătúră s. f., g.-d. art. descântătúrii; pl. descântătúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • descântec — DESCẤNTEC, descântece, s.n. Faptul de a descânta. ♦ Formulă magică (în versuri) însoţită de gesturi, cu care se descântă; vrajă, descântătură. – Des1 + cântec. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DESCÂNTEC s. v. vrajă. Trimis de… …   Dicționar Român

  • vrajă — VRÁJĂ, vrăji, s.f. 1. (În basme şi în superstiţii) Acţiunea de a vrăji şi rezultatul ei; transformare miraculoasă a lucrurilor; mijloace magice întrebuinţate pentru aceasta; farmec, vrăjitorie. ♦ Descântec. 2. Atmosferă de încântare, de farmec,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”