desculţa

desculţa
DESCULŢÁ, descúlţ, vb. I. refl. şi tranz. (reg.) A (se) descălţa. – lat. *discuiciare sau din rom. desculţ.
Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX '98

DESCULŢÁ vb. v. descălţa, scoate, trage.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

desculţá vb., ind. prez. 1 sg. descúlţ, 3 sg. şi pl. descúlţă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • desculţ — DESCÚLŢ, Ă, desculţi, e, adj. Cu picioarele goale; descălţat. ♦ fig. (Substantivat) Om sărac. – Din lat. *disculceus (= disculceatus). Trimis de RACAI, 31.10.2006. Sursa: DEX 98  Desculţ ≠ încălţat Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  …   Dicționar Român

  • descălţa — DESCĂLŢÁ, descálţ, vb. I. refl. şi tranz. A( şi) scoate încălţămintea din picioare. – lat. discalciare. Trimis de LauraGellner, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  A (se) descălţa ≠ a (se) încălţa Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DESCĂLŢÁ… …   Dicționar Român

  • desculţat — DESCULŢÁT, Ă, desculţaţi, te, adj. (reg.) Descălţat, desculţ. – v. desculţa. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  DESCULŢÁT adj. v. descălţat, desculţ. Trimis de siveco, 24.11.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • scoate — SCOÁTE, scot, vb. III. tranz. I. 1. A lua ceva (afară) dintr o cantitate mai mare sau din locul unde se află. 2. A extrage dintr un spaţiu, dintr un înveliş etc. pentru a elibera sau a utiliza. ♢ expr. A scoate sabia (din teacă) = a începe vrajba …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”