descuamare

descuamare
DESCUAMÁRE, descuamări, s.f. Faptul de a se descuama; fenomen patologic de cojire a epidermei. – v. descuama.
Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX '98

DESCUAMÁRE s. cojire, descuamaţie, jupuire, (rar) scămoşare, (înv.) tărâţare. (descuamare pielii.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

descuamáre s. f. (sil. mf. -scua-), g.-d. art. descuamării; pl. descuamări
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DESCUAMÁRE s.f. Faptul de a se descuama; descuamaţie. ♦ Desprindere succesivă a stratelor superficiale ale unei roci sub acţiunea unor agenţi geomorfologici; exfoliere. [pron. -cua-. / < descuama].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

DESCUAMÁRE s. f. 1. faptul de a se descuama; descuamaţie. 2. desprindere succesivă a straturilor superficiale ale unei roci sub acţiunea unor agenţi geomorfologici. (< descuama)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • descuamaţie — DESCUAMÁŢIE, descuamaţii, s.f. (Rar) Descuamare. ♦ Scuamă. – Din fr. desquamation. Trimis de IoanSoleriu, 11.07.2004. Sursa: DEX 98  DESCUAMÁŢIE s. cojire, descuamare, jupuire, (rar) scămoşare, (înv.) tărâţare. (descuamaţie pielii.) Trimis de… …   Dicționar Român

  • cojire — COJÍRE, cojiri, s.f. Acţiunea de a (se) coji; cojeală. – v. coji. Trimis de IoanSoleriu, 28.06.2004. Sursa: DEX 98  COJÍRE s. 1. v. descojire. (cojire unei legume, a unui fruct.) 2. cojeală, descojire, jupuire. (cojire trun chiului unui arbore.) …   Dicționar Român

  • exfoliere — EXFOLIÉRE, exfolieri, s.f. 1. (tehn.) Fenomen de fisurare şi de desprindere a unor straturi subţiri de la suprafaţa unui material, a unei piese etc. 2. (În sintagma) Exfolierea scoarţei ramurilor = boală a pomilor fructiferi şi a arborilor de… …   Dicționar Român

  • furfuraceu — FURFURACÉU, ÉE adj. 1. care are aparenţa tărâţei. 2. (med.) descuamare ĕe = leziune acoperită sau compusă din mici scuame. (< fr. furfuracé) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN …   Dicționar Român

  • jupuire — JUPUÍRE, jupuiri, s.f. Acţiunea de a jupui şi rezultatul ei; jupuit1. [var.: (reg.) jupíre s.f.] – v. jupui. Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  JUPUÍRE s. 1. jupuială, jupuit (pop.) belire, belit. (jupuire unui animal.) 2 …   Dicționar Român

  • scarlatină — SCARLATÍNĂ, scarlatine, s.f. Boală infecţioasă, contagioasă şi epidemică (mai ales la copii), care se manifestă prin febră, dureri de gât şi o erupţie roşie pe tot corpul, urmată de descuamare. – Din fr. scarlatine. Trimis de RACAI, 07.12.2003.… …   Dicționar Român

  • scămoşare — SCĂMOŞÁRE s.f. Faptul de a (se) scămoşa; scămoşat1. – v. scămoşa. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SCĂMOŞÁRE s. 1. scămoşat, (reg.) scămoşeală, (înv.) scămare. (scămoşare unui material textil.) 2. (rar) dezlânare. (scămoşare… …   Dicționar Român

  • tărâţare — TĂRÂŢÁRE, tărâţări, s.f. (pop.) Acţiunea de a se tărâţa şi rezultatul ei; cojire, jupuire. – v. tărâţa. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  TĂRÂŢÁRE s. v. cojire, descuamare, descua maţie, jupuire. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”