dantură

dantură
DANTÚRĂ, danturi, s.f. 1. Totalitatea dinţilor unei persoane; p. ext. felul în care sunt înşiraţi şi alcătuiţi dinţii; dentiţie. ♢ Dantură (falsă) = proteză dentară. 2. Ansamblu format din dinţii unor organe de maşini sau scule (roţi dinţate, freze, broşe etc.). – Din fr. denture.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DANTÚRĂ s. dentiţie. (Are o dantură perfectă.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

dantúră s. f., g.-d. art. dantúrii; pl. dantúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DANTÚRĂ f. 1) Totalitate a dinţilor (din gură); dentiţie. ♢ dantură falsă proteză dentară. 2) Fel în care sunt aranjaţi dinţii pe maxilar; dentiţie. 3) tehn. Ansamblul dinţilor unei roţi. [G.-D. danturii] /<fr. denture
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DANTÚRĂ s.f. 1. Totalitatea dinţilor unui om; (p. ext.) felul în care sunt aşezaţi dinţii. 2. Ansamblu format de dinţii unor organe de maşini sau de utilaj (freze, pile, burghie etc.)- [var. dentură s.f. / < fr. denture].
Trimis de LauraGellner, 17.02.2005. Sursa: DN

DANTÚRĂ s. f. 1. totalitatea dinţilor unui om. ♢ dentiţie (3). 2. ansamblu al dinţilor unor organe de maşini sau de utilaje. (< fr. denture)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • dantura — DANTURÁ, danturez, vb. I. tranz. A tăia dinţii unei roţi cu ajutorul unei freze speciale. – Din dantură. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  danturá vb., ind. prez. 1 sg. danturéz, 3 sg. şi pl …   Dicționar Român

  • dantúrã — s. f.,g. d.art. dantúrii;pl. dantúri …   Romanian orthography

  • dantura — दन्तुर …   Indonesian dictionary

  • áti-dantura — अतिदन्तुर …   Indonesian dictionary

  • ud-dantura — उद्दन्तुर …   Indonesian dictionary

  • vádana-dantura — वदनदन्तुर …   Indonesian dictionary

  • danturare — DANTURÁRE, danturări, s.f. Acţiunea de a dantura şi rezultatul ei; tăiere la freză a dinţilor unei roţi. – v. dantura. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  danturáre s. f., g. d. art. danturării; pl. danturări Trimis de siveco, 10.08 …   Dicționar Român

  • dentiţie — DENTÍŢIE, dentiţii, s.f. Totalitatea dinţilor mamiferelor, caracteristică, după structură şi număr, unui tip de regim alimentar. Dentiţie de carnivor. ♦ Proces de formare şi de apariţie a dinţilor la copii şi la puii animalelor mamifere. Dentiţie …   Dicționar Român

  • proteză — PROTÉZĂ, proteze, s.f. 1. Aparat sau piesă medicală care înlocuieşte un organ, un membru, o parte dintr un membru amputat sau un conduct natural al corpului omenesc ori pe care se fixează o dantură falsă. ♦ Operaţie chirurgicală prin care se… …   Dicționar Român

  • dentură — DENTÚRĂ s.f. v. dantură (2)[în DN]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”