podvadă — PODVÁDĂ, podvezi, s.f. (înv.) 1. Obligaţie la care erau supuşi ţăranii dependenţi în evul mediu în folosul domniei (mai ales în timp de război), care consta în prestaţii (transport, cărăuşie) sau rechiziţii ale animalelor de tracţiune; p. ext.… … Dicționar Român
cărăuşit — CĂRĂUŞÍT s.n. Cărăuşie. [pr.: ră u ] – v. cărăuşi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CĂRĂUŞÍT s. v. cărăuşie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cărăuşít s. n. (sil. ră u ) … Dicționar Român
harabagie — HARABAGÍE s.f. (reg.) Cărăuşie. – Harabagiu + suf. ie. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HARABAGÍE s. v. cărăuşie, cărăuşit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime harabagíe s. f., art … Dicționar Român
cărăuşi — CĂRĂUŞÍ, cărăuşesc, vb. IV. intranz. A face cărăuşie, a se ocupa cu cărăuşia. [pr.: ră u ] – Din cărăuş. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 cărăuşí vb. (sil. ră u ), ind. prez. 1 sg. şi 3 pl … Dicționar Român
haraba — HARABÁ, harabale, s.f. (reg.) Căruţă mare folosită pentru transportul grânelor şi al altor poveri; p. ext. cantitatea care intră într o astfel de căruţă. – Din tc. araba. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HARABÁ s. (Mold.) şarabană.… … Dicționar Român
sechereşie — SECHEREŞÍE s. v. cărăuşie, cărăuşit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
sechereşit — SECHEREŞÍT s. v. cărăuşie, cărăuşit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
umbla — UMBLÁ, úmblu, vb. I. intranz. I. 1. A se deplasa dintr un loc în altul; a merge (I 1), a circula (1). ♢ expr. A i umbla cuiva ceva prin gură = a nu şi putea aminti pentru un moment de ceva care îi este extrem de familiar, de cunoscut. (pop.) A i… … Dicționar Român
