cărbune

cărbune
CĂRBÚNE, cărbuni, s.m. I. 1. Rocă combustibilă amorfă, de culoare gălbuie, brună până la neagră, friabilă, formată prin îmbogăţirea în carbon (în lipsa oxigenului din aer) a resturilor unor plante din epocile geologice şi folosită drept combustibil şi ca materie primă în industria chimică şi în metalurgie. ♦ Cărbune brun = cărbune de culoare brun-închis, compact, sticlos, casant. Cărbune activ = cărbune cu structură poroasă şi cu mare capacitate de reţinere prin adsorbţie a gazelor, a vaporilor etc. Cărbune animal = material obţinut prin calcinarea oaselor animale şi folosit ca adsorbant pentru gaze şi pentru substanţe colorante, ca dezinfectant stomacal, adsorbant intestinal etc. ♦ Cărbune alb = denumire dată cursurilor de apă cu căderi utilizabile pentru producerea de energie. 2. Material combustibil de culoare neagră, uşor şi sfărâmicios, rezultat din arderea incompletă a lemnului sau ca produs secundar la distilarea uscată a lemnului, folosit în siderurgie, drept combustibil etc.; mangal. ♢ expr. A se face cărbune = (despre alimente) a se arde. A sta (ca) pe cărbuni (aprinşi) = a fi foarte nerăbdător. 3. Creion negru obţinut dintr-un lemn de esenţă foarte moale, carbonizat, folosit la desen, crochiuri, schiţe etc. II. 1. (med.) Antrax. 2. (zool.; în sintagma) Cărbune enfizematos = boală infecţioasă acută a rumegătoarelor, în special a bovinelor, provocată de bacteria Clostridium chauvoei şi care se manifestă prin apariţia în muşchi a unor tumori infiltrate cu gaze. 3. (La plante) Tăciune. 4. (bot.; reg.; la pl.) Plantă erbacee cu frunze ovale la bază, lanceolate mai sus şi flori negre-violacee (Phyteuma spiciforma); spinuţă (1). – lat. carbo, -onis.
Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CĂRBÚNE s. 1. (geol.) (fig.) aur negru. (cărbunele este o rocă sedimentară.) 2. mangal. (cărbunele este folosit drept combustibil.) 3. v. tăciune. 4. (bot.; Phyteuma vagneri) (reg.) baraboi, bănişor, spinuţă. 5. v. antrax. 6. (FITOP.) tăciune. (Plantă atacată de cărbune.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cărbúne s. m., pl. cărbúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CĂRBÚN//E cărbunei m. 1) Rocă sedimentară de culoare gălbuie sau brună până la neagră, folosită drept combustibil şi ca materie primă în metalurgie şi în industria chimică. cărbune de pământ. cărbune de piatră. 2) Lemn carbonizat. A stinge cărbuneii. 3) Bucată de lemn în stare incandescentă; jăratic. ♢ A sta (ca) pe cărbunei a fi foarte nerăbdător. 4) Creion negru şi foarte moale, folosit în pictură. 5) Boală a unor cereale (porumb, grâu), caracterizată prin apariţia unei pulberi negre, cauzată de o ciupercă parazită; tăciune. 6) Boală molipsitoare a vitelor (transmisibilă şi omului) manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale şi prin simptome de colaps; antrax; bubă-neagră. /<lat. carbo, cărbuneonis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

cărbúne (cărbúni), s.m. – 1. Mangal, jar. – 2. Antrax, dalac. – 3. Rubin (roşu închis). – Mr. cărbuni, istr. cărbur(e). lat. carbōnem (Puşcariu 289; Candrea-Dens., 260; REW 1676; DAR); cf. it. carbone, prov. carbó, fr. charbon, sp. carbón, port. carvão. cf. cărbunar. Der. cărbuna, s.f. (nume specific al caprei negre); cărbunicios, adj. (care conţine cărbune); cărbunească, s.f. (dans tipic); cărbuna (var. încărbuna), vb . (a carboniza; a înnegri). Din rom. pare a veni gr. ϰαρβούνι.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • cãrbúne — s. m., pl. cãrbúni …   Romanian orthography

  • vagneri — CĂRBÚNE s. v. rubin. Trimis de siveco, 29.01.2008. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • carbonier — CARBONIÉR, Ă, carbonieri, e, adj. Care se referă la cărbune. Industrie carbonieră. [pr.: ni er] – Din carbon, după modelul lui petrolier. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  carboniér (referitor la cărbune) adj. m. (sil. ni er), pl.… …   Dicționar Român

  • turbă — TÚRBĂ1, turbe, s.f. Varietate de cărbune inferior, format prin carbonizarea parţială a unor resturi de plante de mlaştină şi folosit mai ales drept combustibil. – Din fr. tourbe. Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX 98  TÚRBĂ2, turbe, s.f.… …   Dicționar Român

  • tăciune — TĂCIÚNE, tăciuni, s.m. 1. Rămăşiţă dintr o bucată de lemn care a ars incomplet; cărbune sau lemn în faza de ardere fără flacără. ♢ expr. A nu avea nici tăciune în vatră = a fi foarte sărac. Nu i ard (nici) tăciunii în vatră, se spune despre un om …   Dicționar Român

  • antracit — ANTRACÍT, antracite, s.n. Cărbune de pământ de calitate superioară, având în compoziţia sa mult carbon, puţine substanţe volatile şi apă, de culoare neagră lucioasă, foarte dens, fiind un preţios combustibil. – Din fr. anthracite. Trimis de RACAI …   Dicționar Român

  • antracoză — ANTRACÓZĂ, antracoze, s.f. Boală contractată în urma inhalării prafului de cărbune şi infiltrării lui în plămâni. – Din fr. anthracose. Trimis de ana zecheru, 05.03.2004. Sursa: DEX 98  antracóză s. f., g. d. art. antracózei Trimis de siveco, 10 …   Dicționar Român

  • huilă — HUÍLĂ, huile, s.f. Cărbune natural negru, compact, dur, sfărâmicios şi lucios, întrebuinţat drept combustibil, precum şi în industrie, la fabricarea cocsului metalurgic, la extragerea gazului de iluminat şi a gudroanelor. – Din fr. houille.… …   Dicționar Român

  • antrax — ÁNTRAX, antraxe, s.n. Boală infecţioasă şi contagioasă (la animale şi la oameni), manifestată prin abcese pulmonare, gastrointestinale şi cutanate; dalac, bubă neagră, cărbune. – Din fr. anthrax. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  …   Dicționar Român

  • lignit — LIGNÍT1 s.n. Cărbune natural de calitate inferioară, de culoare brună negricioasă, sfărâmicios. – Din fr. lignite. Trimis de LauraGellner, 06.06.2007. Sursa: DEX 98  LIGNIT2, Ă v. lihnit. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”