buclă — BÚCLĂ, bucle, s.f. I. 1. Şuviţă de păr răsucită în spirală; zuluf, cârlionţ. 2. Porţiune de fir textil, răsucită în timpul tricotării, în formă de buclă (I 1). II. 1. Curbă dintr un drum în serpentină. ♦ Cot al unui curs de apă. 2. Piesă metalică … Dicționar Român
cârlionţa — CÂRLIONŢÁ, cârlionţez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) face cârlionţi, inele. [pr.: li on ] – Din cârlionţ. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CÂRLIONŢÁ vb. v. ondula. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
creţ — CREŢ, CREÁŢĂ, (I) creţi, e, adj., (II 1) creţi, s.m. (II 4) creţe, s.f. . (II, 2,3) creţuri, s.n. I. 1. adj. (Despre păr, blană, lână etc.) Răsucit în inele; cârlionţ, buclat. 2. adj. Cu ridicături şi adâncituri; cutat, încreţit; zbârcit, ridat.… … Dicționar Român
percică — PERCÍCĂ, percele, s.f. (reg.) Cârlionţ, moţ (pe frunte). ♦ Smoc de păr pe fruntea cailor. [var.: perceá s.f.] – Din tc. pŭrçek. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 percícă s. f., g. d. art. percélei; … Dicționar Român
scârlionţ — SCÂRLIÓNŢ s. v. buclă, cârlionţ, inel, ondu laţie, ondulă, val, zuluf. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime scârliónţ, scârliónţi, s.m. 1. (pop.) cârlionţ, buclă, creţ. 2. (reg.; în forma: scărlăunţ) fiecare dintre capetele blănilor ce … Dicționar Român
zuluf — ZULÚF, zulufi, s.m. Şuviţă de păr răsucită în spirală; buclă, cârlionţ. – Din tc. zülüf, ngr. zulúfi. Trimis de valeriu, 21.10.2004. Sursa: DEX 98 ZULÚF s. v. buclă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime zulúf s. m … Dicționar Român
chepcei — CHEPCÉI s. (PESCUIT) (prin Munt.) cârlionţ, (prin Olt.) cârstaş, posfat, (prin Dobr.) târboc. (chepceiul are forma unei linguri.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
cioacă — CIOÁCĂ, cioace, s.f. 1. Fiecare dintre cele două console orizontale ale războiului de ţesut, fixate pe stâlpii din mijloc şi pe care se sprijină vatalele. 2. (arg.) Balivernă. ♢ expr. (fam.) A se ţine de cioace = a se ţine de glume, de şmecherii … Dicționar Român
cocor — COCÓR, cocori, s.m. Pasăre migratoare cu ciocul ascuţit, cu gâtul şi picioarele lungi, cu penele cenuşii, cu o pată roşie pe cap (Grus grus). [var.: cucór s.m., cocoáră, cucoáră s.f.] – et. nec. Trimis de hai, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COCÓR s … Dicționar Român
miţă — MÍŢĂ, miţe, s.f. (Mai ales la pl.) Fire din blana unor animale, care au crescut mai lungi, formând un cârlionţ; smoc de păr sau de lână. ♦ Lână tunsă pentru prima oară de pe miei; lână (de calitate inferioară) tunsă de pe capul, coada şi… … Dicționar Român
