cântar — CÂNTÁR, cântare, s.n. 1. Nume dat mai multor instrumente care servesc la stabilirea greutăţii unui obiect sau a unei fiinţe, de obicei a unei mărfi. ♢ expr. A trage la cântar = a) a cântări (mult), a avea greutate (mare); b) a avea importanţă. ♦… … Dicționar Român
cântărire — CÂNTĂRÍRE, cântăriri, s.f. Acţiunea de a cântări; cântăreală. – v. cântări. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CÂNTĂRÍRE s. 1. (rar) măsurare. (cântărire unei mărfi.) 2. v. cântar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
cântărit — CÂNTĂRÍT1 s.n. Faptul de a cântări. – v. cântări. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CÂNTĂRÍT2, Ă, cântăriţi, te, adj. (Despre oameni şi manifestările lor) Cumpănit, chibzuit, socotit. – v. cântări. Trimis de valeriu, 13.09.2007.… … Dicționar Român