- curătoare
- CURĂTOÁRE s. v. placentă.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecurătoáre, curătóri, s.f. (reg.) vas în care curge vinul; curătură (2).Trimis de blaurb, 02.05.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
cura — CURÁ1, curéz, vb. I. tranz. (Rar) A îngriji, a trata un bolnav sau o boală. ♦ refl. A se supune unui tratament medical, unei cure. – Din germ. kurieren. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CURÁ2, curéz, vb. I. tranz. (reg.) A… … Dicționar Român
cure — CÚRE vb. III v. curge. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CÚRE vb. v. alerga, curge, fugi, goni. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cúre vb. III (înv.) 1. a alerga, a … Dicționar Român
curătură — CURĂTÚRĂ, curături, s.f. 1. Loc într o pădure, curăţat de arbori, de mărăcini etc. pentru a putea fi cultivat. 2. Deal sau povîrniş acoperit cu vii. – Din cura2 + suf. (ă)tură Trimis de cornel, 30.01.2004. Sursa: DLRM CURĂTÚRĂ, curături, s.f. 1 … Dicționar Român
placentă — PLACÉNTĂ, placente, s.f. 1. (anat.) Organ musculos şi spongios care se formează în perioada de gestaţie la majoritatea mamiferelor şi care face legătura între mamă şi embrion, servind la nutriţia şi respiraţia acestuia, eliminându se la naştere;… … Dicționar Român