curgere

curgere
CÚRGERE, curgeri, s.f. I. Acţiunea de a curge. II. fig. 1. Desfăşurare, trecere de timp; răstimp. 2. Evoluţie istorică, înlănţuire a evenimentelor. ♦ Schimbare continuă; devenire. – v. curge.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CÚRGERE s. (rar) mers. (curgere Oltului.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

cúrgere s. f., g.-d. art. cúrgerii; pl. cúrgeri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • laminar — LAMINÁR, Ă, laminari, e, adj. Care este alcătuit din lamele sau straturi paralele. ♢ Curgere laminară = curgere a unui fluid care are loc prin deplasarea pe traiectorii paralele a straturilor componente. – Din fr. laminaire. Trimis de… …   Dicționar Român

  • obsecvent — OBSECVÉNT, Ă, obsecvenţi, te, adj. (Despre o vale) Care are o direcţie de curgere contrară direcţiei de înclinare a straturilor. – Din fr. obséquent. Trimis de ana zecheru, 03.05.2004. Sursa: DEX 98  obsecvént adj. m., pl. obsecvénţi; f. sg.… …   Dicționar Român

  • viscozitate — VISCOZITÁTE, viscozităţi, s.f. Însuşirea unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistenţă la curgere; (concr.) substanţă vâscoasă. [var.: vâscozitáte s.f.] – Din fr. viscosité. Trimis de ana zecheru, 19.04.2004. Sursa: DEX 98  viscozitáte s. f …   Dicționar Român

  • contracurent — CONTRACURÉNT, contracurenţi, s.m. Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru a realiza o interacţiune de natură fizică sau chimică între cele două fluide. – Din fr. contre courant. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 … …   Dicționar Român

  • fluiditate — FLUIDITÁTE s.f. 1. Stare, însuşire a ceea ce este fluid, curgător. 2. fig. Schimbare, curgere; posibilitate de a se mlădia; flexibilitate, mlădiere. [pr.: flu i ] – Din fr. fluidité. Trimis de LauraGellner, 14.05.2004. Sursa: DEX 98  FLUIDITÁTE… …   Dicționar Român

  • hidrometru — HIDROMÉTRU, hidrometre, s.n. 1. Aparat pentru măsurarea densităţii şi a vitezei de curgere a lichidelor. 2. Manometru metalic cu scara gradată în unităţi de coloană de apă, cu care se măsoară nivelul unui curs de apă. – Din fr. hydromètre. Trimis …   Dicționar Român

  • gelaţie — GELÁŢIE s.f. Variaţia limitei de curgere reală a gelului din noroaiele de foraj în funcţie de timp. – Din fr. gélation, engl. gelation. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  geláţie s. f., g. d. art. geláţiei Trimis de siveco, 10.08.2004.… …   Dicționar Român

  • lahar — lahár s. n., pl. laháre Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  LAHÁR s.n. (geol.) Curgere noroioasă care apare în cazul unor erupţii vulcanice însoţite de ploi abundente. [< fr. lahar < cuv. indonezian]. Trimis de… …   Dicționar Român

  • mers — s.n. Faptul de a merge. 1. Deplasare, mişcare dintr un loc în altul; umblet, mergere. ♢ Mersul trenurilor sau vapoarelor = orar după care circulă trenurile sau vapoarele; (concr.) tabel sau broşură care cuprinde acest orar. ♢ loc. adv. Din mers …   Dicționar Român

  • ragie — –RAGÍE Element prim de compunere savantă cu sensul de scurgere , ruptură , curgere . [cf. fr. rhagie, it. ragia, cf. gr. rhage – ruptură]. Trimis de LauraGellner, 28.06.2006. Sursa: DN  RAGÍE elem. fisură , curgere . (< fr. rhagie, cf …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”