cuişoáre — (condiment) s. n. pl … Romanian orthography
cuişor — CUIŞÓR, cuişoare, s.n. 1. Diminutiv al lui cui; cuiuţ. 2. (La pl.) Condiment alimentar obţinut prin uscare din mugurii aromatici florali ai unui arbust exotic. [pr.: cu i ] – Cui + suf. işor. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98 CUIŞÓR s … Dicționar Român
eugenol — eugenól s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic EUGENÓL s.n. Substanţă mirositoare din uleiul de cuişoare, de garoafe etc., folosită în parfumerie şi în dentistică. [< fr. eugénol]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007 … Dicționar Român
secfiu — SECFÍU s. v. garoafă, garofiţă de grădină. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime secfíu s. m., pl. secfíi Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic secfíu1, secfíi, s.m. (reg.) 1. numele mai multor plante erbacee cu… … Dicționar Român
cariofilacee — CARIOFILACÉE, cariofilacee, s.f. (La pl.) Familie de plante dicotiledonate, cu noduri pronunţate pe tulpină, cu frunze înguste, cu flori hermafrodite dispuse în inflorescenţe şi cu fructe capsule; (şi la sg.) plantă din această familie. [pr.: ri… … Dicționar Român
cui — CUI, cuie, s.n. 1. Piesă mică, cilindrică sau în patru muchii, de metal sau de lemn, turtită la un capăt şi ascuţită la celălalt, cu care se fixează între ele diferite piese, care se bate în zid sau în lemn pentru a servi ca suport etc. ♢ (tehn.) … Dicționar Român
cuişoriţă — CUIŞÓRIŢĂ, cuişoriţe, s.f. Plantă erbacee cu flori alburii sau roşcate şi cu fructe capsule (Holosteum umbellatum). [acc. şi: cuişoríţă. – pr.: cu i ] – Cuişor + suf. iţă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CUIŞORÍŢĂ s. (bot.;… … Dicționar Român
curry — s.n. (Liv.) Mâncare preparată din ardei şi din alte ingrediente. [pron. cári. / < fr. curry < cuv. din Malabar]. Trimis de LauraGellner, 04.02.2005. Sursa: DN CURRY s.n. Amestec de condimente, de origine indiană, realizat după nenumărate… … Dicționar Român
garofiţă — GAROFÍŢĂ, garofiţe, s.f. 1. Diminutiv al lui garoafă. 2. Plantă erbacee cu frunze lanceolate şi flori purpurii; garoafă de câmp (Dianthus carthusianorum). 3. Plantă erbacee ornamentală cu tulpina ramificată, cu flori mari, roşii, albe sau… … Dicționar Român
oţel — OŢÉL, (2) oţeluri, (3) oţele, s.n. 1. Aliaj de fier cu carbon (şi cu alte elemente), întrebuinţat pentru rezistenţa, duritatea, tenacitatea şi elasticitatea lui. ♢ loc. adj. De oţel = asemenea oţelului (ca tărie, rezistenţă sau culoare). 2. (La… … Dicționar Român
