cuirasă

cuirasă
CUIRÁSĂ, cuirase, s.f. 1. Armătură formată din plăci de oţel special, cu care se blindează cuirasatele pentru a le face să reziste împotriva mijloacelor moderne de luptă. 2. Îmbrăcăminte de piele, din zale de fier sau plăci de metal care proteja pieptul şi spatele războinicilor din antichitate şi din evul mediu şi păstrată până în sec. XIX; platoşă. [pr.: cu-i-.var.: chiurásă s.f.] – Din fr. cuirasse.
Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX '98

CUIRÁSĂ s. v. platoşă.
Trimis de siveco, 30.01.2008. Sursa: Sinonime

cuirásă s. f. (sil. cu-i-), g.-d. art. cuirásei; pl. cuiráse
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CUIRÁS//Ă cuirasăe f. 1) Înveliş de oţel cu care se blindează corpul navelor mari de luptă pentru a rezista proiectilelor. 2) ist. Pieptar din plăci de metal, care se îmbraca pentru a proteja pieptul şi spatele luptătorului; platoşă. 3): cuirasă toracică aparat în formă de pieptar cu ajutorul căruia se face respiraţia artificială. [Sil. cu-i-] /<fr. cuirasse
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CUIRÁSĂ s.f. 1. Armătură din plăci de oţel, cu care se blindează navele de război. 2. Armătură de oţel care protejează pieptul şi spatele, folosită mai ales în evul mediu; platoşă. [var. chiurasă s.f. / < fr. cuirasse].
Trimis de LauraGellner, 25.03.2006. Sursa: DN

cuirásă (cuiráse), s.n. – Platoşă. – var. chi(u)rasă. fr. cuirasse. – Der. cuirasat, s.n., din fr. cuirassé.
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

CUIRÁSĂ s. f. 1. armătură din plăci de oţel cu care se blindează navele de război; blindaj. 2. armură de oţel care protejează pieptul şi spatele, folosită mai ales în evul mediu; platoşă. (< fr. cuirasse)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • cuirasa — CUIRASÁ, cuiraséz, vb. I. tranz. 1. A prevedea cu o cuirasă; a îmbrăca, a proteja cu o cuirasă. 2. fig. A întări, a fortifica, a oţeli, a înarma. [pr.: cu i ] – Din fr. cuirasser. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cuirasá vb.… …   Dicționar Român

  • cuirásã — s. f. (sil. cu i ), g. d. art. cuirásei; pl. cuiráse …   Romanian orthography

  • cuirasat — CUIRASÁT, Ă, cuirasaţi, te, s.n., adj. 1. s.n. Navă de război de mare tonaj, protejată de o cuirasă şi înarmată cu artilerie grea. 2. adj. (Despre nave de război) Protejat de o cuirasă şi înarmat cu artilerie grea. [pr.: cu i . – var.: chiurasát… …   Dicționar Român

  • cuirasare — CUIRASÁRE, cuirasări, s.f. Acţiunea de a cuirasa. – v. cuirasa. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  cuirasáre s. f. (sil. cu i ), pl. cuirasări Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  CUIRASÁRE s.f. Acţiunea de …   Dicționar Român

  • lorică — LORÍCĂ, lorice, s.f. (Latinism) Armură medievală; platoşă, cuirasă. – Din lat. lorica. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  LORÍCĂ s. v. cuirasă, platoşă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  lorícă s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • platoşă — PLÁTOŞĂ, platoşe, s.f. Armură de zale, de fier, de piele etc. de forma unui pieptar, cu care se îmbrăcau oştenii în antichitate şi în evul mediu spre a se apăra de loviturile duşmanilor; cuirasă. – et. nec. Trimis de oprocopiuc, 22.03.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • blindaj — BLINDÁJ, blindaje, s.n. 1. Înveliş protector de plăci metalice groase al unui vas de război, al unui tanc etc. ♦ Înveliş metalic al proiectilelor de puşcă şi de pistol. 2. Înveliş metalic de izolare a câmpului electromagnetic al unui organ de… …   Dicționar Român

  • chiurasă — CHIURÁSĂ s.f. v. cuirasă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CHIURÁSĂ s.f. v. cuirasă. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • panţir — PANŢÍR, panţiri, s.m. Mercenar dintr un corp de oaste (călare) din trecut, însărcinat mai ales cu paza graniţelor, cu transmiterea ştirilor şi cu aducerea la îndeplinire a unor porunci ale autorităţilor; p. gener. (pop.) ostaş. [var.: panţấr… …   Dicționar Român

  • platoşe — plátoşe ( e), s.f. – Cuirasă, plastron, carapace. Origine incertă. Baza cuvîntului este lat. med. plata placă , germ. Platte, cf. ceh. plát placă , platy cuirasă (Cihac, II, 262). Probabil se datorează der. cu suf. oş (*platoş făcut din plăci )… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”