- crincă
- críncă, crínci, s.f. (reg.) coş lungăreţ din scoarţă de tei cu care se cară porumbul din holdă la căruţă sau cu care se leagănă copiii.Trimis de blaurb, 30.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
crintă — CRÍNTĂ, crinte, s.f. Vas de lemn (în formă de albie) de care se servesc ciobanii când storc zerul din caş. – cf. bg. k r i n i c a . Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX 98 críntă s. f., g. d. art. críntei; pl. crínte Trimis de siveco … Dicționar Român