Dicționar Român. 2013.
creştin — CREŞTÍN, Ă, creştini, e, adj., s.m. şi f. I. adj. Care aparţine creştinismului, privitor la creştinism. II. s.m. şi f. 1. Adept al creştinismului. 2. (pop.) Persoană, om, individ. – lat. christianus. Trimis de thiess, 07.08.2003. Sursa … Dicționar Român
ierta — IERTÁ, iert, vb. I. tranz. 1. A scuti pe cineva de o pedeapsă, a trece cu vederea vina, greşeala cuiva, a nu mai considera vinovat pe cineva. ♢ expr. A l ierta (pe cineva) Dumnezeu = a muri (după o boală grea). Dumnezeu să l ierte, spun cei… … Dicționar Român
roman — ROMÁN1, romane, s.n. Specie a genului epic, de întindere mare, cu conţinut complex, care se desfăşoară de a lungul unei anumite perioade şi angajează mai multe personaje, presupunând un anumit grad de adâncime a observaţiei sociale şi analizei… … Dicționar Român
umili — UMILÍ, umilesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) pune într o situaţie de inferioritate (neîndreptăţită); a (se) înjosi. 2. refl. A adopta o atitudine de supunere, de smerenie faţă de cineva sau de ceva. – Din sl. umiliti. cf. u m i l. Trimis de… … Dicționar Român
