coşárcã — s. f., g. d. art. coşärcii; pl. coşärci … Romanian orthography
coş — COŞ1, coşuri, s.n. 1. Obiect de diferite forme, făcut dintr o împletitură de nuiele, de papură, de rafie etc., cu sau fără toarte, care serveşte la transportarea sau la depozitarea unor obiecte; coşarcă. ♢ expr. A arunca (sau a da) la coş = a… … Dicționar Român
târnă — TẤRNĂ, târne, s.f. (reg.) I. 1. Coş de nuiele, mai larg la gură decât la fund (prevăzut cu două toarte); coşarcă, târnog. ♦ Stup de albine făcut din nuiele împletite. 2. Unealtă de pescuit peşti mici, făcută din nuiele împletite. 3. Vas mare cu… … Dicționar Român
coşărcuţă — COŞĂRCÚŢĂ, coşărcuţe, s.f. (reg.) Diminutiv al lui coşarcă. – Coşarcă + suf. uţă. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 COŞĂRCÚŢĂ s. v. coşuleţ, paneraş. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime coşărcúţă s. f., g. d … Dicționar Român
baniţă — BÁNIŢĂ, baniţe, s.f. Unitate de măsură de capacitate pentru cereale, a cărei valoare a variat (în provinciile româneşti) în jurul a 21 34 l; dublă (1). ♦ Vas special (făcut din doage) care are această capacitate. – Din bg. banica. Trimis de paula … Dicționar Român
cotarcă — cotárcă, cotắrci, s.f. (reg.) 1. coşar pentru porumb; coşarcă, hambar, pătul, porumbar. 2. coş de nuiele, colariţă. 3. (înv.) holeră. Trimis de blaurb, 27.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
coşară — coşáră, coşáre, s.f. (reg.) coş, coşniţă, coşarcă. Trimis de blaurb, 26.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
căra — CĂRÁ, car, vb. I. 1. tranz. A duce ceva dintr un loc în altul; a transporta (în cantităţi mari). ♢ expr. A căra apa cu ciurul = a munci în gol, a se agita fără rezultat. A căra cuiva (la) pumni (sau palme, gârbace etc.) = a da cuiva multe… … Dicționar Român
papură — PÁPURĂ, (rar) papuri, s.f. Grup de plante erbacee acvatice, cu tulpina înaltă, neramificată, cu frunze lungi şi înguste, cu flori unisexuate, care creşte în locuri mlăştinoase (Typha); plantă care face parte din acest grup; p. restr. frunzele… … Dicționar Român
porumbar — PORUMBÁR1, porumbari, s.m. Arbust sălbatic din familia rozaceelor, cu ramuri spinoase, cu flori albe şi cu fructe sferice de culoare neagră vineţie, cu gust acru, astringent; porumbel (III 2), scorombar (Prunus spinosa). – Porumbă1 + suf. ar.… … Dicționar Român
