- alagea
- ALAGEÁ, alagele, s.f. 1. (înv.) Stofă vărgată, ţesută din fire de in şi de mătase. 2. (reg.; în expr.) A-şi căpăta alageaua sau a păţi o alagea = a se păcăli. – Din tc. alaca.Trimis de ana_zecheru, 02.10.2002. Sursa: DEX '98ALAGEÁ s. v. belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău, supărare.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimealageá (stofă) s. f., art. alageáua, g.-d. art. alagélei; pl. alagéleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficalageá (alagéle), s.f. – Ţesătură de mătasă indiană. – Mr. alăge. tc. alaca (Şeineanu, II, 14; Lokotsch 50); cf. ngr. ἀλατσᾶς, bg. alağa.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.