cotigi

cotigi
COTIGÍ, cotigesc, vb. IV. intranz. (reg.) A schimba direcţia; a coti. ♢ expr. (Rar) A nu mai avea încotro cotigi = a se afla într-o situaţie fără ieşire. – Din cotigă.
Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

COTIGÍ vb. v. cârmi, coti, vira.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cotigí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cotigésc, imperf. 3 sg. cotigeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cotigeáscă
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • cotigă — COTÍGĂ, cotigi, s.f. 1. Căruţă mică folosită la transportarea încărcăturilor uşoare. ♦ Car mare cu pereţii metalici, întregi, folosit la transportul gunoaielor. 2. Fiecare dintre cele două roţi, de mărime inegală, legate între ele printr o osie,… …   Dicționar Român

  • cotígã — s. f., g. d. art. cotígii; pl. cotígi …   Romanian orthography

  • cot — CÓT, (I 1) coate şi (I 2, 3, 4) coturi, s.n., (II) coţi, s.m. I. s.n. 1. (anat.; la om) Partea exterioară a articulaţiei dintre humerus şi cubitus, care uneşte braţul cu antebraţul. ♢ loc. adv. Cot la cot = alături; împreună. ♢ expr. A da din… …   Dicționar Român

  • coti — COTÍ, cotesc, vb. IV. 1. intranz. (Despre râuri, drumuri etc.) A schimba direcţia, a face un cot (I 2); (despre fiinţe sau vehicule) a face o cotitură, a părăsi drumul drept; a cârmi. ♦ tranz. (Neobişnuit) A îndrepta în altă direcţie. ♦ tranz. A… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”