- cotigi
- COTIGÍ, cotigesc, vb. IV. intranz. (reg.) A schimba direcţia; a coti. ♢ expr. (Rar) A nu mai avea încotro cotigi = a se afla într-o situaţie fără ieşire. – Din cotigă.Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98COTIGÍ vb. v. cârmi, coti, vira.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecotigí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cotigésc, imperf. 3 sg. cotigeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cotigeáscăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.