cotigar

COTIGÁR¹, cotigare, s.n. Căruţă joasă şi lungă cu care se transportă poveri. [var.: cotiugár s.n] – Contaminare între cotigă şi car.

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



COTIGÁR², cotigari, s.m. Persoană care are o cotigă sau cară cu cotiga. [var.: cotiugár s.m.] – Cotigă + suf. -ar.

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



cotigár (persoană) s. m., pl. cotigári

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



cotigár (căruţă) s. n., pl. cotigáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COTIGÁR cotigari m. Persoană care transportă greutăţi cu cotiga. /cotigă + suf. cotigarar

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX