- coroji
- corojí, pers. 3 sg. corojéşte, vb. IV (reg.) 1. (refl.; despre lemn) a se strâmba. 2. a ridica pojghiţa de pe un obiect; a coji. 3. a snopi în bătaie (pe cineva).Trimis de blaurb, 25.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
coroji
Look at other dictionaries:
scoroji — SCOROJÍ, scorojésc, vb. IV. refl. (Mai ales la pers. 3) 1. (Despre lemn, piele, hârtie sau obiecte făcute din ele) A se usca foarte tare, a se deteriora, a se strica (la suprafaţă) deformându se, cojindu se. 2. (Despre vopsele, tencuieli şi… … Dicționar Român
coroagă — coroágă, coroáge, s.f. (reg.) scândură uscată şi strâmbată. Trimis de blaurb, 25.04.2006. Sursa: DAR coroágă (coroáge), s.f. – Obiect deformat şi încreţit, curbare. bg. koruba concavitate (Puşcariu, Dacor., II, 597; DAR); mai puţin probabilă… … Dicționar Român
scotoci — SCOTOCÍ, scotocésc, vb. IV. tranz., intranz. şi refl. A (se) căuta, a (se) cerceta cu de amănuntul peste tot (pentru a găsi ceva); a cotrobăi. – et. nec. Trimis de LauraGellner, 19.07.2004. Sursa: DEX 98 SCOTOCÍ vb. 1. v. căuta. 2. (rar) a se… … Dicționar Român
