- corogi
- corogí, corogésc, vb. IV (reg.) a snopi în bătaie (pe cineva).Trimis de blaurb, 25.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
coroagă — coroágă, coroáge, s.f. (reg.) scândură uscată şi strâmbată. Trimis de blaurb, 25.04.2006. Sursa: DAR coroágă (coroáge), s.f. – Obiect deformat şi încreţit, curbare. bg. koruba concavitate (Puşcariu, Dacor., II, 597; DAR); mai puţin probabilă… … Dicționar Român
sfară — SFÁRĂ s.f. Miros greu (şi fum) rezultat din arderea grăsimilor sau a cărnii, de la lumânări de seu etc.; fum înecăcios. ♢ expr. A da sfară în ţară (sau, rar, în sat, în mahala etc.) = a da de ştire, a răspândi o veste. [var.: şfáră s.f.] – Din sl … Dicționar Român