- corniţe
- corníţe (coarne mici) s. n. pl.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
corniţe
Look at other dictionaries:
corniţă — CORNÍŢĂ1, corniţe, s.f. Varietate de struguri cu boabe negre roşietice, asemănătoare cu coarna (2). – Coarnă + suf. iţă. Trimis de IoanSoleriu, 02.01.2009. Sursa: DEX 98 CORNIŢĂ2, corniţe, s.f. 1. Dispozitiv asemănător cu un scaun, având tăblia … Dicționar Român
cornăţar — CORNĂŢÁR, cornăţari, s.m. Insectă mică de apă, cu corpul scurt şi lătăreţ şi cu picioarele dinainte în formă de corniţe (Naucoris cimicoides). – Cornat + suf. ar. Trimis de IoanSoleriu, 08.05.2004. Sursa: DEX 98 cornăţár s. m., pl. cornăţári… … Dicționar Român
corcomen — corcomén s.m. sg. (reg.) pieptănătură a ţărăncilor măritate în formă de două corniţe (de o parte şi alta a creştetului); cobelci. Trimis de blaurb, 24.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
ploşniţă — PLÓŞNIŢĂ, ploşniţe, s.f. Insectă parazită, de culoare roşie, cu corpul turtit şi cu miros urât caracteristic, care trăieşte prin crăpăturile pereţilor sau ale mobilelor şi se hrăneşte cu sângele omului; păduche de lemn, stelniţă, poluşcă (Cimex… … Dicționar Român
