- corectoare
- corectoáre s. f., g.-d. art. corectoárei; pl. corectoáreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
corector — CORÉCTOR, OÁRE, corectori, oare, subst. 1.s.m. şi f. Persoană însărcinată cu citirea şi cu marcarea pe o corectură a greşelilor faţă de textul original, în vederea înlăturării lor în tipografie. 2. s.n. Aparat, de obicei automat, folosit în… … Dicționar Român