corabie

corabie
CORÁBIE, corăbii, s.f. Vas mare cu pânze, folosit (în trecut) pentru transport şi pentru acţiuni militare. ♢ expr. (ir.) A i se îneca (cuiva) corăbiile = a fi trist, supărat, fără chef. – Din sl. korablĩ.
Trimis de IoanSoleriu, 20.05.2004. Sursa: DEX '98

CORÁBIE s. (mar.) (livr.) arcă, (rar) velier, (înv. şi reg.) naie, (înv.) chivot, vetrelă, (turcism înv.) ghimie.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

corábie s. f. (sil. -bi-e), art. corábia (sil. -bi-a), g.-d. art. corăbiei/corábiei; pl. corăbii, art. corăbiile (sil. -bi-i-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COR//ÁBIE corabieăbii f. (în trecut) Navă cu pânze folosită pentru transport şi pentru acţiuni militare. ♢ A i se îneca corabieăbiile a fi foarte întristat, amărât. [art. corabia; G.-D. corabiei; Sil. -bi-e] /<sl. korabli
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

corabíe (-íi), s.f. – 1. Navă, vas. – 2. (arg.) Pantof, încălţăminte. – Mr. cărave, megl. curabie. sl. korablῑ (Miklosich, Slaw. Elem., 26; Miklosich, Lexicon, 303; Cihac, II, 73; Meyer 177; Conev 820, din gr. ϰαράβι (cf. carabă). Aparţine aceleiaşi familii a lat. carabus, de unde sp. carabela (› rom. caravelă, s.f., prin intermediul fr. caravelle); cf. bg., sb. korab, sb., cr., slov. korablja, rus. korablĭ, alb. karáf, mag. kereb. – Der. corăbier, s.m. (navigator, marinar); corăbierie, s.f. (navigare); corăbia (var. corăbieri), vb. (a naviga), cuvinte puţin folosite; corăbiască (var. corăbierească), s.f. (dans tipic).
Trimis de blaurb, 30.05.2007. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • arcă — ÁRCĂ s.f. (Rar) Corabie. ♢ Arca lui Noe = corabia miticului Noe; fig. îngrămădire eterogenă de oameni şi de animale. – Din it., lat. arca. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  ÁRCĂ s. v. corabie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • corăbier — CORĂBIÉR, corăbieri, s.m. Navigator, marinar pe o corabie; proprietar al unei corăbii. [pr.: bi er] – Corabie + suf. ar. Trimis de IoanSoleriu, 20.05.2004. Sursa: DEX 98  CORĂBIÉR s. (livr.) năier, (înv.) apar. Trimis de siveco, 05.08.2004.… …   Dicționar Român

  • felucă — FELÚCĂ, feluci, s.f. Corabie mică şi îngustă, prevăzută cu pânze şi cu lopeţi, folosită în Marea Mediterană. – Din fr. félouque, it. feluca. Trimis de LauraGellner, 08.05.2004. Sursa: DEX 98  felúcă s. f., g. d. art. felúcii; pl. felúci Trimis… …   Dicționar Român

  • velier — VELIÉR, veliere, s.n. (Rar) Corabie. – Din it. veliero. Trimis de cornel, 04.03.2004. Sursa: DEX 98  VELIÉR s. (mar.) (rar) ventrilar, (fig.) velă. (Ambarcaţia cu pânze numită velier.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime  VELIÉR s. v …   Dicționar Român

  • velă — VÉLĂ, vele, s.f. Pânză de corabie, care asigură deplasarea navei sub acţiunea vântului; p. ext. corabie, ambarcaţie cu pânze. ♦ (La pl.) Sport care se practică cu ajutorul ambarcaţiunilor cu pânze. – Din it. vela. Trimis de RACAI, 30.09.2003.… …   Dicționar Român

  • brigantină — BRIGANTÍNĂ, brigantine, s.f. Navă cu pânze de dimensiuni mici, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie de formă trapezoidală, fixată de catargul acestei nave. – Din fr. brigantin(e). Trimis de valeriu, 21.03.2003. Sursa: DEX 98  brigantínă s. f., g …   Dicționar Român

  • ghimie — GHIMÍE, ghimii, s.f. (înv.) Corabie (mică). – Din tc. gemi. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GHIMÍE s. v. corabie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ghimíe s. f., art. ghimía …   Dicționar Român

  • bric — BRIC1, bricuri, s.n. Navă cu două catarge, cu pânze pătrate şi bompres, uneori şi cu motor, folosită în trecut în scopuri militare. – Din fr. brick. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BRIC2 adj. invar., s.n. (Franţuzism) 1. adj. invar …   Dicționar Român

  • caravelă — CARAVÉLĂ, caravele, s.f. Corabie cu pânze, rapidă, folosită în trecut (de spanioli şi de portughezi) pentru călătorii lungi. – Din it. caravella, fr. caravelle. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98  caravélă s. f., g. d. art. caravélei;… …   Dicționar Român

  • corăbioară — CORĂBIOÁRĂ, corăbioare s.f. 1. Diminutiv al lui corabie. 2. Prăjitură preparată din aluat fraged. [pr.: bi oa ] – Corabie + suf. ioară. Trimis de IoanSoleriu, 20.05.2004. Sursa: DEX 98  corăbioáră s. f. (sil. bi oa ), g. d. art. corăbioárei; pl …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”