- convicţiune
- CONVICŢIÚNE, convicţiuni, s.f. (livr.) Convingere. [pr.: -ţi-u- – var.: convícţie s.f.] – Din fr. conviction, lat. convictio, -onis.Trimis de IoanSoleriu, 29.05.2004. Sursa: DEX '98CONVICŢIÚNE s. v. certitudine, concepţie, convingere, credinţă, gând, idee, încredinţare, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, sentiment, siguranţă, vedere, viziune.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimeconvicţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. convicţiúnii; pl. convicţiúniTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONVICŢIÚNE s.f. (Rar) Convingere. [pl. -ni, var. convicţie s.f. / cf. lat. convictio, fr. conviction].Trimis de LauraGellner, 17.04.2006. Sursa: DNCONVICŢIÚNE s. f. (livr.) convingere. (< fr. conviction, lat. convictio)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.