convicţiune

convicţiune
CONVICŢIÚNE, convicţiuni, s.f. (livr.) Convingere. [pr.: -ţi-u-var.: convícţie s.f.] – Din fr. conviction, lat. convictio, -onis.
Trimis de IoanSoleriu, 29.05.2004. Sursa: DEX '98

CONVICŢIÚNE s. v. certitudine, concepţie, convingere, credinţă, gând, idee, încredinţare, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, sentiment, siguranţă, vedere, viziune.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

convicţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. convicţiúnii; pl. convicţiúni
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONVICŢIÚNE s.f. (Rar) Convingere. [pl. -ni, var. convicţie s.f. / cf. lat. convictio, fr. conviction].
Trimis de LauraGellner, 17.04.2006. Sursa: DN

CONVICŢIÚNE s. f. (livr.) convingere. (< fr. conviction, lat. convictio)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужна курсовая?

Look at other dictionaries:

  • convingere — CONVÍNGERE, convingeri, s.f. Acţiunea de a (se) convinge; convicţiune. ♦ Părere fermă asupra unui lucru. ♢ loc. adv. Cu convingere = ferm, hotărât, răspicat. Fără convingere = în chip vag, nehotărât; fără entuziasm, fără tragere de inimă, în silă …   Dicționar Român

  • convicţie — CONVÍCŢIE s.f. v. convicţiune. Trimis de IoanSoleriu, 29.05.2004. Sursa: DEX 98  CONVÍCŢIE s.f. v. convicţiune. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN …   Dicționar Român

  • concepţie — CONCÉPŢIE, concepţii, s.f. 1. Felul de a vedea sau ansamblu de păreri, de idei cu privire la probleme filozofice, ştiinţifice, tehnice, literare etc. ♢ Concepţie despre lume = ansamblu de reprezentări şi de idei despre lumea înconjurătoare, care… …   Dicționar Român

  • convinge — CONVÍNGE, convíng, vb. III. tranz. A face pe cineva să adopte o părere pe bază de dovezi şi argumente, a l face să recunoască ceva ca adevărat. ♦ refl. A şi da seama, a recunoaşte că ceva este într un anumit fel, a se încredinţa de ceva. [Perf. s …   Dicționar Român

  • sentiment — SENTIMÉNT, sentimente, s.n. 1. Proces afectiv specific uman, care exprimă atitudinea omului faţă de realitate; simţământ. ♦ Afecţiune. 2. Facultatea de a simţi, de a cunoaşte, de a aprecia ceva; conştiinţă. ♦ Credinţă, impresie intimă; convingere …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”