- contrage
- CONTRÁGE, contrág, vb. III. refl. (Despre două silabe învecinate) A se reduce la o singură emisiune vocalică (vocală sau diftong). – Din lat. contrahere (dupa trage).Trimis de IoanSoleriu, 16.04.2007. Sursa: DEX '98A se contrage ≠ a se dilataTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeCONTRÁGE vb. v. contracta.Trimis de siveco, 11.05.2008. Sursa: Sinonimecontráge vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. contrág, 1 pl. contrágem; part. contrásTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA SE CONTRÁGE se contrág intranz. lingv. (despre vocale alăturate) A se uni, formând o singură emisiune vocalică. /<lat. con-trahereTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONTRÁGE vb. III. refl. (Despre două vocale învecinate) A se reduce la o singură emisiune vocalică. ♦ (med.; rar) A se contracta, a se strânge. [P.i. contrág. / < lat. contrahere, după trage].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNCONTRÁGE vb. I. refl. 1. (despre două vocale, silabe învecinate) a se reduce la o singură emisiune vocalică. 2. (med.) a se contracta. II. tr. a reduce o frază la o propoziţie prin reducerea fiecărei propoziţii la o parte din ea. (< lat. contrahere)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.