consecvent

consecvent
CONSECVÉNT, -Ă, consecvenţi, -te, adj., adv.. s.n. 1. adj., adv. (Care acţionează) conform cu principiile sale, credincios ideilor sale. 2. adj. (Despre o vale) Orientat în direcţia înclinării straturilor. 3. adj. (fil.; despre fenomene) Care urmează unui alt fenomen. 4. (log.) s.n. Propoziţie care decurge dintr-o altă propoziţie. – Din fr. conséquent, lat. consequens, -ntis.
Trimis de LauraGellner, 25.11.2008. Sursa: DEX '98

Consecvent ≠ inconsecvent, neconsecvent
Trimis de siveco, 18.11.2008. Sursa: Antonime

CONSECVÉNT adj., s. 1. adj. constant, neschimbat, neschimbător, stabil, statornic. (consecvent în sentimente.) 2. s. (log.) consecinţă.
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

consecvént adj. m., pl. consecvénţi; f. sg. consecvéntă, pl. consecvénte
Trimis de siveco, 18.11.2008. Sursa: Dicţionar ortografic

consecvént s. n., pl. consecvénte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CONSECVÉN//T consecventtă (consecventţi, consecventte) 1) (despre persoane) Care acţionează în conformitate cu principiile proprii; credincios convingerilor sale. 2) (despre fenomene) Care se produce în mod logic; produs ca urmare firească. /<fr. conséquent, lat. consequense, consecventntis
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONSECVÉNT, -Ă adj. (adesea adv.) Care acţionează potrivit cu principiile sale; care nu se contrazice cu sine însuşi. // s.n. 1. Orice fenomen care urmează altui fenomen. 2. Al doilea element al unei judecăţi ipotetice. ♦ A doua parte a unei fraze muzicale. [var. consecuent, -ă adj. / < fr. conséquent, cf. lat. consequens – care urmează].
Trimis de LauraGellner, 18.01.2005. Sursa: DN

CONSECVÉNT, -Ă I. adj., adv. 1. (despre oameni) care acţionează potrivit cu principiile sale; credincios ideilor sale. 2. (despre o vale) orientată pe direcţia înclinării straturilor. II. s. n. 1. (fil.) orice fenomen care urmează altui fenomen. 2. (log.) al doilea element al unei judecăţi ipotetice; consecinţă (2). 3. a doua secţiune a unei fraze muzicale. (< fr. conséquent, lat. consequens)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • consecvént — adj. m., pl. consecvénţi; f. sg. consecvéntã, pl. consecvénte …   Romanian orthography

  • consecvenţă — CONSECVÉNŢĂ, consecvenţe, s.f. Faptul de a fi consecvent. ♢ loc. adv. Cu consecvenţă = în mod consecvent. – Din fr. conséquence, lat. consequentia. Trimis de Joseph, 28.05.2004. Sursa: DEX 98  Consecvenţă ≠ inconsecvenţă Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • inconsecvent — INCONSECVÉNT, Ă, inconsecvenţi, te, adj. Lipsit de consecvenţă, care îşi schimbă ideile, concepţiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, neconsecvent. – Din fr. inconséquent, lat. inconsequens, ntis. Trimis de valeriu, 21.07.2003 …   Dicționar Român

  • consecinţă — CONSECÍNŢĂ, consecinţe, s.f. Rezultat al unei fapte, al unei acţiuni, al unui principiu; urmare. ♢ În consecinţă = a) (loc. conj.) prin urmare, deci; b) (loc. adv.) conform dispoziţiilor, situaţiei etc. – Din fr. conséquence, lat. consequentia.… …   Dicționar Român

  • principial — PRINCIPIÁL, Ă, principiali, e, adj. Care este conform cu un principiu, care decurge dintr un principiu; care se conduce după anumite principii (juste). ♦ (Adverbial) În principiu; în linii generale. [pr.: pi al] – Principiu + suf. al. Trimis de… …   Dicționar Român

  • materialism — MATERIALÍSM s.n. 1. Concepţie filozofică potrivit căreia materia este factorul prim, iar conştiinţa factorul derivat; spec. filozofie marxistă (marxism). ♢ Materialism dialectic = ştiinţa despre raportul dintre materie şi conştiinţă, despre… …   Dicționar Român

  • neabătut — NEABĂTÚT, Ă, neabătuţi, te, adj. 1. Care nu se abate din drumul pe care a apucat. 2. Care nu se abate de la un principiu, de la o normă; dârz, consecvent, ferm, intransigent. [pr.: ne a ] – Ne + abătut. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • neconsecvent — NECONSECVÉNT, Ă, neconsecvenţi, te, adj. Lipsit de consecvenţă, care îşi schimbă ideile, concepţiile etc.; schimbător, instabil, inconstant, nestatornic, inconsecvent. – Ne + consecvent. Trimis de cornel, 08.06.2004. Sursa: DEX 98  Neconsecvent… …   Dicționar Român

  • susţinut — SUSŢINÚT, Ă, susţinuţi, te, adj. (Despre modul, ritmul de desfăşurare a unei activităţi, a unor manifestări) Constant, viu, activ; stăruitor, perseverent, neobosit, neîntrerupt. ♦ (Despre natura, stilul unor scrieri, unei compoziţii muzicale… …   Dicționar Român

  • virtute — VIRTÚTE, virtuţi, s.f. 1. Însuşire morală pozitivă a omului; însuşire de caracter care urmăreşte în mod constant idealul etic, binele; integritate morală. ♦ Înclinaţie statornică specială către un anumit fel de îndeletniciri sau acţiuni frumoase …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”