materialism

materialism
MATERIALÍSM s.n. 1. Concepţie filozofică potrivit căreia materia este factorul prim, iar conştiinţa factorul derivat; spec. filozofie marxistă (marxism). ♢ Materialism dialectic = ştiinţa despre raportul dintre materie şi conştiinţă, despre legile cele mai generale ale mişcării şi dezvoltării naturii, societăţii şi cunoaşterii, care este în acelaşi timp baza filozofică a marxism-leninismului (marxismleninism). Materialism istoric = parte integrantă a filozofiei marxist-leniniste, al cărei obiect îl constituie societatea în unitatea şi interacţiunea laturilor ei, legile generale şi forţele motrice ale dezvoltării istorice. 2. (depr.) Interes exagerat manifestat de cineva pentru problemele materiale. – [pr.: -ri-a-] – Din fr. matérialisme, germ. Materialismus.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

materialísm s. n. (sil. -ri-a-)
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

MATERIALÍSM n. Concepţie filozofică care consideră materia, natura, existenţa în genere, ca fiind factor primordial, determinant, iar conştiinţa, spiritul, gândirea ca fiind factor secund, derivat. [Sil. -ri-a-] /<fr. matérialisme, germ. Materialismus
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

MATERIALÍSM s.n. 1. Orientare în filozofie, opusă idealismului, care soluţionează problema fundamentală a filozofiei, afirmând primordialitatea materiei, a existenţei şi caracterul secund, derivat, al spiritului, al conştiinţei. ♢ Materialism dialectic = concepţie filozofică a marxism-leninismului, care îmbină organic rezolvarea consecvent materialistă a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; materialism istoric = parte integrantă a marxism-leninismului, având ca obiect societatea, legile generale şi forţele motrice ale dezvoltării istorice; materialism mecanicist = filozofie materialistă care explică toate fenomenele prin analogie cu cele mecanice; materialism vulgar = curent din sec. XIX care, în esenţă, reduce întreaga realitate, inclusiv conştiinţa, la materie. 2. (depr.) Interes exagerat pentru problemele materiale. [pron. -ri-a-. / cf. fr. matérialisme, germ. Materialismus].
Trimis de LauraGellner, 31.05.2005. Sursa: DN

MATERIALÍSM s. n. 1. orientare fundamentală în filozofie, opusă idealismului, potrivit căreia lumea este, în esenţă, materială şi cognoscibilă. o materialism dialectic = concepţie care îmbină organic rezolvarea consecvent materialistă a problemei fundamentale a filozofiei cu dialectica; materialism istoric = concepţie filozofică având ca obiect societatea, legile generale şi forţele motrice ale dezvoltării istorice; materialism economic = concepţie unilaterală, metafizică, despre societate, care absolutizează rolul determinant al factorului economic în dezvoltarea socială; materialism ştiinţific-naturalist = concepţie exprimând convingerea spontană a naturaliştilor că lumea exterioară este o realitate obiectivă; materialism vulgar = curent care, în esenţă, reduce întreaga realitate, inclusiv conştiinţa, la materie. 2. interes exagerat pentru problemele materiale. (< fr. matérialisme, germ. Materialismus)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • Materialism — materialism …   Dictionary of sociology

  • Materialism — • As the word itself signifies, Materialism is a philosophical system which regards matter as the only reality in the world, which undertakes to explain every event in the universe as resulting from the conditions and activity of matter, and… …   Catholic encyclopedia

  • Materialism — Ma*te ri*al*ism, n. [Cf. F. mat[ e]rialisme.] 1. The doctrine of materialists; materialistic views and tenets; called also {philosophical materialism}. [1913 Webster] The irregular fears of a future state had been supplanted by the materialism of …   The Collaborative International Dictionary of English

  • materialism —    Materialism is a philosophy of the ultimate constituents of reality that generally postulates either (1) all that exists is material, or (2) all that exists is either material or dependent upon the material. The first view has an ancient… …   Christian Philosophy

  • materialism — 1748, “philosophy that nothing exists except matter” (from Fr. matérialisme); 1851 as “a way of life based entirely on consumer goods.” From MATERIAL (Cf. material) + ISM (Cf. ism) …   Etymology dictionary

  • materialism — ► NOUN 1) a tendency to consider material possessions and physical comfort as more important than spiritual values. 2) Philosophy the doctrine that nothing exists except matter and its movements and modifications. DERIVATIVES materialist noun &… …   English terms dictionary

  • materialism — [mə tir′ē əl iz΄əm] n. [Fr matérialisme] 1. a) the philosophic doctrine that matter is the only reality and that everything in the world, including thought, will, and feeling, can be explained in terms of matter alone: opposed to IDEALISM b) the… …   English World dictionary

  • Materialism — Not to be confused with Materialistic. For the prioritization of resources, see economic materialism. For the Marxist analysis, see dialectical materialism. For consumerism, see consumerism. For materialist perspective on social development, see… …   Wikipedia

  • materialism — /meuh tear ee euh liz euhm/, n. 1. preoccupation with or emphasis on material objects, comforts, and considerations, with a disinterest in or rejection of spiritual, intellectual, or cultural values. 2. the philosophical theory that regards… …   Universalium

  • Materialism —    As the principal terms and labels for Karl Marx’s central theory and approach suggest (“the materialist conception of history,” “historical materialism,” “dialectical materialism”), materialism lies at the heart of Marxism. Marx developed his… …   Historical dictionary of Marxism

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”