condescendenţă

condescendenţă
CONDESCENDÉNŢĂ s.f. Purtare plină de consideraţie şi bunăvoinţă faţă de cineva; respect, amabilitate, deferenţă. ♦ (peior.) Aer de superioritate, infatuare, semeţie. – Din fr. condescendance.
Trimis de MihaelaStan, 18.06.2003. Sursa: DEX '98

CONDESCENDÉNŢĂ s. v. apreciere, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, stimă, trecere, vază.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

condescendénţă s. f. → descendenţă
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

CONDESCENDÉNŢĂ f. 1) Caracter condescendent. 2) Sentiment de stimă înaltă faţă de o persoană; deferenţă; consideraţie; cinste. 3) fig. Aere de superioritate. /<fr. condescendance
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CONDESCENDÉNŢĂ s.f. Atitudine care presupune bunăvoinţă, amabilitate, de pe o poziţie de superioritate, chiar uşor dispreţuitoare. [< fr. condescendance].
Trimis de LauraGellner, 11.04.2006. Sursa: DN

CONDESCENDÉNŢĂ s. f. atitudine plină de consideraţie, de respect, atenţie şi bunăvoinţă faţă de cineva; amabilitate; deferenţă. o (peior.) bunăvoinţă cu aer de dispreţ, aroganţă, superioritate. (< fr. condescendance)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • condescendénţã — s. f., g. d. art. condescendénţei …   Romanian orthography

  • deferenţă — s.f. Respect, stimă, consideraţie deosebită; condescendenţă. – Din fr. déférence. Trimis de MihaelaStan, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEFERÉNŢĂ s. v. apreciere, atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, stimă, trecere,… …   Dicționar Român

  • condescendént — adj. m., pl. condescendénţi; f. sg. condescendéntã, pl. condescendénte …   Romanian orthography

  • apreciere — APRECIÉRE, aprecieri, s.f. Acţiunea de a aprecia şi rezultatul ei. ♢ expr. A lăsa (ceva) la aprecierea cuiva = a lăsa pe cineva să chibzuiască şi să hotărască singur (într o problemă). [pr.: ci e ] – v. aprecia. Trimis de cata, 07.03.2004. Sursa …   Dicționar Român

  • cinste — CÍNSTE s.f. I. 1. Onestitate, probitate, corectitudine. ♢ expr. Pe cinstea mea! spune cineva pentru a întări şi garanta autenticitatea unei afirmaţii făcute. 2. Virtute, fidelitate, castitate. II. 1. Respect, stimă, consideraţie, preţuire. ♢ loc …   Dicționar Român

  • condescendent — CONDESCENDÉNT, Ă, condescendenţi, te, adj. Care are o atitudine plină de respect sau de bunăvoinţă faţă de cineva; respectuos, amabil. – Din fr. condescendant. Trimis de iacobpompilia, 09.04.2006. Sursa: DEX 98  CONDESCENDÉNT adj. v. respectuos …   Dicționar Român

  • consideraţie — CONSIDERÁŢIE, consideraţii, s.f. 1. Stimă, respect. 2. Motiv, considerent, raţiune. ♢ expr. A avea (sau a lua) în consideraţie = a ţine seama de..., a avea în vedere. 3. Părere, idee, reflecţie. [var.: consideraţiúne s.f.] – Din fr. considération …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”