- conciliabul
- CONCILIÁBUL, conciliabule, s.n. Consfătuire (secretă) între oameni care plănuiesc ceva. [pr.: -li-a-] – Din fr. conciliabule, lat. conciliabulum.Trimis de Joseph, 16.05.2004. Sursa: DEX '98conciliábul s. n. (sil. -li-a-), pl. conciliábuleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCONCILIÁBUL conciliabule n. livr. Întrunire conspirativă. [Sil. -li-a-] /<fr. conciliabul, lat. conciliabulumTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCONCILIÁBUL s.n. 1. Consfătuire secretă între persoane care plănuiesc, pun la cale ceva (nepermis). 2. Reuniune a prelaţilor schismatici. [< lat. conciliabulum, cf. fr. conciliabule].Trimis de LauraGellner, 14.01.2005. Sursa: DNCONCILIÁBUL s. n. 1. consfătuire secretă între persoane care plănuiesc ceva (nepermis). 2. reuniune a prelaţilor schismatici. (<fr. conciliabule, lat. conciliabulum)Trimis de Anonim, 03.12.2005. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.