compromisoriu

COMPROMISÓRIU, -IE, compromisorii, adj. (livr.) Care este în legătură cu un compromis. ♢ Judecată compromisorie = judecată pronunţată de arbitri. Clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se menţionează că dificultăţile survenite în executarea lui vor fi rezolvate de arbitri. – Din fr. compromissoire.

Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



compromisóriu adj. m. [-riu pron. -rĩu], f. compromisórie (sil. -ri-e); pl. m. şi f. compromisórii

Trimis de siveco, 18.12.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COMPROMISÓRIU, -IE adj. în legătură cu un compromis. ♢ clauză -ie = clauză a unui contract prin care cele două părţi se angajează a supune arbitrilor eventualele contestaţii. (<fr. compromissoire)

Trimis de Anonim, 02.12.2005. Sursa: MDN



COMPROMISÓRIU, -IE adj. Care este în legătură cu un compromis. ♢ Judecată compromisorie = judecată pronunţată de arbitri; clauză compromisorie = clauză a unui contract prin care se stipulează că dificultăţile care ar putea surveni din executarea lui urmează să fie rezolvate de arbitri. [pron. -riu. / cf. fr. compromissoire].

Trimis de LauraGellner, 08.04.2006. Sursa: DN