comandatură

comandatură
COMANDATÚRĂ, comandaturi, s.f. Comandament al trupelor germane de ocupaţie. – Din germ. Kommandatur.
Trimis de hai, 20.12.2004. Sursa: DEX '98

comandatúră s. f., g.-d. art. comandatúrii; pl. comandatúri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COMANDATÚRĂ s. f. comandament (al trupelor germane de ocupaţie). (
Trimis de raduborza, 29.05.2006. Sursa: MDN

COMANDATÚRĂ s.f. Comandament (al trupelor germane de ocupaţie). [pl. -ri. / < germ. Kommandatur].
Trimis de LauraGellner, 28.03.2006. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно сделать НИР?

Look at other dictionaries:

  • comanda — COMANDÁ, cománd, vb. I. tranz. 1. (mil.) A da un ordin sau un semnal pentru executarea unei mişcări, a unei aşezări etc.; a avea comanda unei unităţi armate sau a unei subdiviziuni a armatei. ♦ A porunci, a ordona. 2. A da în lucru (un obiect, o… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”