- codobatură
- CODOBÁTURĂ, codobaturi, s.f. Pasăre migratoare mică, cenuşie, cu coada lungă, în veşnică mişcare, care trăieşte pe lângă ape; prundar, prundaş (Motacilla alba). – lat. *codabattula.Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CODOBÁTURĂ s. (ornit.) 1. (Motacilla) prundar, prundaş, (reg.) bâţâitoare, codalbă, codobâţă, frişcă, obrăznicătură, păstorel, păstoriţă, prundurel, sfredeluş, văcăriţă, coadă-făloasă, jumătate-de-pasăre, ochiul-boului, pasăre-ţigănească, rândunica-Domnului, (prin Transilv. şi Maram.) slujnica-cucului. 2. codobatură sură (Motacilla cinerea) = (Ban.) plişcă.Trimis de siveco, 03.11.2007. Sursa: Sinonimecodobátură s. f., g.-d, art. codobáturii; pl. codobáturiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCODOBÁTUR//Ă codobaturăi f. Pasăre migratoare de talie mică, cu corpul zvelt şi coadă lungă, pe care o mişcă întruna. codobatură albă. codobatură galbenă. [G.-D. codobaturii] /<lat. codobatullaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXcodobatúră (codobáturi), s.f. – Pasăre, prundar (Motacilla). – Mr. coadăbătură, cutrubatură, megl. coadărăbătură. lat. pop. *codabattula (Pascu, I, 50; Candrea-Dens., 150; REW 1774; DAR). Este sigur că această compunere este anterioară rom., nu numai datorită consonanţei dialectelor, ci şi calabr. codiváttula. În general, celelalte limbi au preferat comp. inversă (it. batticoda, vicent. batikoa, flor. battikova, prov. bateco) sau bazată pe alte elemente. Pentru numeroasele forme romanice ale numelui păsării cf. Erich Poppe, ZRPh., LVI, 392-404 şI v. Garcia de Diego, RFE, 1931, 7.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.