coamă

coamă
COÁMĂ, coame, s.f. 1. Păr lung (şi stufos) care creşte pe grumazul sau de-a lungul spinării unor animale. ♢ Păr lăsat să crească (excesiv de) lung pe capul unei persoane, mai ales al unui bărbat. ♦ fig. Frunziş des din vârful coroanei arborilor. 2. Culme prelungită de deal sau de munte; creastă. 3. Partea de deasupra, orizontală, a unui zid. ♦ Linie de intersecţie (orizontală sau oblică) a două versante de acoperiş. – lat. coma.
Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX '98

COÁMĂ s. 1. v. creastă. 2. (constr.) creastă, culme, (reg.) comană, coroană, laţ, samară, slimnă. (ă acoperişului unei case.) 3. muchie. (coamă la un zid.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

STEA CU COÁMĂ s. v. cometă, stea cu coadă.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

coámă s. f., g.-d. art. coámei; pl. coáme
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

COÁM//Ă coamăe f. 1) (la unele animale) Păr lung şi aspru pe partea superioară a gâtului sau de-a lungul şirei spinării. 2) Părul lung şi aspru al unui om. 3) Partea cea mai înaltă a unui deal sau munte; creastă; vârf; culme; spinare; creştet; pisc. 4) Linie de intersecţie a versantelor unui acoperiş. 5) fig. Coroana deasă a unui copac. [Sil. coa-mă] /<lat. coma
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

coámă (coáme), s.f.1. Păr lung crescut pe grumazul sau spinarea unor animale. – 2. Păr lung, plete. – 3. Creastă, culme. – 4. Creastă (de acoperiş). Mr., megl. coamă, istr. comę. lat. cŏma (Puşcariu 305; Candrea-Dens., 377; REW 2071; DAR); cf. it. chioma, prov. v. sp., port. coma. – Der. comat (var. încomat), adj. (cu coamă, pletos); comos, adj. (pletos). Matei Caragiale pare să fi fost primul care a folosit vb. a încoma "a încununa cu plete" (nori ce trec încomînd cerul), construit pe baza adj. anterior; comar, s.n. (partea dinspre ceafă a apărătorii de jug).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужен реферат?

Look at other dictionaries:

  • COAMA vulgo COAME et CUAME — COAMA, vulgo COAME, et CUAME fluv. Africae meridionalis in regno Monomotapae. Oritur ex lacu Zachaf, et in Oceanum Aethiopicum se exonerat, prope Zofalam Urbem in Cafreria regione …   Hofmann J. Lexicon universale

  • coámã — s. f., g. d. art. coámei; pl. coáme …   Romanian orthography

  • Martín von Hildebrand — (Rio de Janeiro, 2009) Dr. Martín von Hildebrand ethnologist, visionary and leader in efforts to secure indigenous territorial rights and protect the Amazon tropical forest. On March 26, 2009 he received the Skoll Award for Social… …   Wikipedia

  • Martín von Hildebrand — (Rio de Janeiro, 2009) Martín von Hildebrand (* 26. Januar 1943 in New York) ist Ethnologe und einer der führenden Köpfe bei der Durchsetzung indigener Rechte in Kolumbien und in ganz Südamerika. Dabei konnte er als Leiter der kolumbianischen… …   Deutsch Wikipedia

  • comat — COMÁT, Ă, comaţi, te, adj. (Rar) Care are coamă bogată, cu plete bogate; încomat. ♢ Stea comată = cometă. – Din coamă. cf. lat. c o m a t u s. Trimis de hai, 07.07.2004. Sursa: DEX 98  STEA COMÁTĂ s. v. cometă, stea cu coadă. Trimis de siveco,… …   Dicționar Român

  • tarpan — TARPÁN, tarpani, s.m. Cal sălbatic din stepele sau podişurile Asiei, de culoare brună, cu capul scurt şi gros, cu coama scurtă (Equus gmelini). – fr. tarpan. Trimis de pan111, 13.09.2007. Sursa: DLRM  TARPÁN, tarpani, s.m. Cal sălbatic din… …   Dicționar Român

  • creastă — CREÁSTĂ, creste, s.f. 1. Excrescenţă cărnoasă, de obicei roşie şi dinţată, sau moţ de pene pe care le au la cap unele păsări. ♢ Compus: creasta cocoşului = a) plantă erbacee cu frunze ovale, cu flori roşii sau galbene, reunite la vârful tulpinii… …   Dicționar Român

  • muchie — MÚCHIE, muchii, s.f. 1. Linie de intersecţie a două feţe ale unui corp geometric. ♢ loc. adv. Pe muchie = la limită, la extremă. 2. Margine, dungă a unui lucru, a unei suprafeţe. ♢ expr. Bătuţi pe muchie = (despre o sumă de bani) din care nu… …   Dicționar Român

  • costrăş — CÓSTRĂŞ, costrăşi, s.m. (pop.) Biban. – Din scr. kostreš. Trimis de ionel bufu, 30.07.2004. Sursa: DEX 98  CÓSTRĂŞ s. v. baboi, biban. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  cóstrăş s. m., pl …   Dicționar Român

  • culme — CÚLME, culmi, s.f. 1. Partea cea mai de sus, prelungită orizontal, a unui munte sau a unui deal; vârf, culmiş. ♦ Punctul cel mai înalt în drumul parcurs de un corp ceresc. 2. fig. Gradul cel mai înalt la care se poate ajunge; apogeu. ♦ expr.… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”