- coafa
- COAFÁ, coafez, vb. I. tranz. şi refl. A (se) pieptăna cu îngrijire, a(-şi) aranja, a(-şi) ondula părul (la coafor). – Din fr. coiffer.Trimis de hai, 03.06.2004. Sursa: DEX '98COAFÁ vb. (rar) a (se) friza, a (se) pieptăna. (Şi-a coafa părul.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecoafá vb. (sil. coa-), ind. prez. 1 sg. coaféz, 3 sg. şi pl. coafeázăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA COAF//Á coafaéz tranz. 1) (părul) A aranja în coafură. 2) (persoane, mai ales, femei) A-i aranja părul în coafură. [Sil. coa-fa] /<fr. coifferTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCOAFÁ vb. I. tr., refl. A(-şi) pieptăna îngrijit părul, a(-şi) aranja părul la coafor. [pron. co-a-. / < coafor, cf. fr. coiffer].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNcoafá (coaféz, coafát), vb. – A pieptăna, a aranja părul. fr. coiffer. – Der. coafor, s.m., din fr. coiffeur; coafeză, s.f.; coafură, s.f., din fr. coiffure; coafă, s.f. (cartuş de artilerie), din fr. coiffe.Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DERCOAFÁ vb. tr., refl. a(-şi) pieptăna îngrijit părul, a(-şi) aranja părul la coafor. (< fr. coiffer)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.