clăpăugi

clăpăugi: CLĂPĂUGÍ, clăpăugesc, vb. IV. refl. (Despre urechile oamenilor şi ale animalelor) A atârna în jos (din cauza mărimii lor); a se pleoşti. [pr.: - pă-u-]. – Din clăpăug.

Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

CLĂPĂUGÍ vb. v. blegi, pleoşti.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

clăpăugí vb. (sil. -pă-u-), ind. prez. 3 sg. clăpăugéşte, imperf. 3 sg. clăpăugeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. clăpăugeáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A SE CLĂPĂUG//Í se clăpăugiéşte intranz. (despre urechi) A se lăsa în jos (din cauza mărimilor lor); a se pleoşti. [Sil. -pă-u-] /Din clăpăug

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Нужна курсовая?

clăpăug — CLĂPĂÚG, Ă, clăpăugi, ge, adj. 1. (Despre urechile oamenilor şi ale animalelor) Mare şi atârnând în jos; pleoştit; (despre oameni şi animale) care are asemenea urechi. 2. fig. (Despre oameni) Prostănac; bleg. – Din ucr. klapo uchyj. Trimis de… … Dicționar Român
clăpăugit — CLĂPĂUGÍT, Ă, clăpăugiţi, te, adj. Clăpăug. – v. clăpăugi. Trimis de gall, 27.02.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
pleoşti — PLEOŞTÍ, pleoştesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A (se) lăsa în jos sau într o parte (sub o greutate); a (se) deforma, a (se) lăbărţa; a (se) turti, a (se) strivi. 2. tranz. A apleca, a lăsa în jos capul sau urechea. 3. refl. fig. (fam.; despre… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias