clăpăug

clăpăug
CLĂPĂÚG, -Ă, clăpăugi, -ge, adj. 1. (Despre urechile oamenilor şi ale animalelor) Mare şi atârnând în jos; pleoştit; (despre oameni şi animale) care are asemenea urechi. 2. fig. (Despre oameni) Prostănac; bleg. – Din ucr. klapo-uchyj.
Trimis de ibogdank, 24.10.2003. Sursa: DEX '98

CLĂPĂÚG adj. atârnat, bleg, blegit, lăsat, pleoştit, (pop.) blegoşat, (prin Olt.) bleonc, (Mold. şi Transilv.) dăbălăzat, (prin Transilv.) plecozat, (fam.) bleojdit. (Cu urechile clăpăug.)
Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime

clăpăúg adj. m., pl. clăpăúgi; f. sg. clăpăúgă, pl. clăpăúge
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CLĂPĂÚ//G clăpăuggă (clăpăuggi, clăpăugge) 1) (despre animale) Care are urechi mari şi lăsate în jos; urecheat. 2) (despre urechi) Care sunt mari şi atârnă în jos. 3) fig. (despre oameni) Care vădeşte lipsă de inteligenţă şi de caracter; prostănac. [Sil. -pă-ug] /<ucr. klapo-uchy
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

clăpăúg (clăpăúgă), adj. – Care are urechile mari şi căzute. pol., rut. klapauchy, din germ. klappohrig (Cihac, II, 60; Loewe 24).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

Look at other dictionaries:

  • bleg — BLEG, BLEÁGĂ, blegi, ge, adj. 1. (Despre animale) Cu urechi care atârnă în jos; clăpăug; (despre urechile animalelor) care atârnă în jos; (despre oameni) cu urechile îndepărtate de cap; (despre urechile oamenilor) îndepărtate de cap (şi atârnând… …   Dicționar Român

  • clăpăugi — CLĂPĂUGÍ, clăpăugesc, vb. IV. refl. (Despre urechile oamenilor şi ale animalelor) A atârna în jos (din cauza mărimii lor); a se pleoşti. [pr.: pă u ]. – Din clăpăug. Trimis de ibogdank, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CLĂPĂUGÍ vb. v. blegi, pleoşti.… …   Dicționar Român

  • atârnat — ATÂRNÁT, Ă, atârnaţi, te, adj. Care atârnă; (rar) aplecat spre pământ. – v. atârna. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ATÂRNÁT adj. 1. v. agăţat. 2. v. clăpăug. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  ATÂRNÁT …   Dicționar Român

  • blegit — BLEGÍT, Ă, blegiţi, te, adj. Bleg (1). – v. blegi. Trimis de paula, 03.12.2006. Sursa: DEX 98  BLEGÍT adj. v. clăpăug. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • blegoşat — BLEGOŞÁT adj. v. atârnat, bleg, blegit, clăpăug, lăsat, pleoştit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • bleojdit — BLEOJDÍT1, Ă, bleojdiţi, te, adj. (reg. şi fam.; despre ochi) Holbat, zgâit. – v. bleojdi1. Trimis de paula, 20.08.2002. Sursa: DEX 98  BLEOJDÍT2, Ă, bleojdiţi, te, adj. (pop. şi fam.; despre urechi) Lăsat în jos; pleoştit. – …   Dicționar Român

  • bleonc — adj. v. atârnat, bleg, blegit, clăpăug, lăsat, pleoştit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime …   Dicționar Român

  • cioflicat — CIOFLICÁT, Ă, cioflicaţi, te, adj. (reg.) Clăpăug (1). Trimis de gall, 07.02.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

  • clep — adj. m. sg. (reg.; despre porci) clăpăug, bleg, cu urechile lăsate în jos. Trimis de blaurb, 14.04.2006. Sursa: DAR …   Dicționar Român

  • clăpăugit — CLĂPĂUGÍT, Ă, clăpăugiţi, te, adj. Clăpăug. – v. clăpăugi. Trimis de gall, 27.02.2008. Sursa: DLRM …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”