- cionc
- cionc1, cioáncă, adj. (reg.) 1. (despre om) fără un braţ, ciung, ciolac; fără o ureche, ciul. 2. (despre animale) fără un corn, ciong, ciut, ciutac, melcit; fără coadă, ciont, ciunt. 3. (reg.) lulea cu coadă scurtă, pipă.Trimis de blaurb, 11.04.2006. Sursa: DARcionc2, cióncuri, s.n. (reg.) grămadă de crengi folosită la abaterea apei de la ţărm, fixate pe un trunchi de copac aşezat vertical pe cursul râului.Trimis de blaurb, 11.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.