ciobit — CIOBÍT, Ă, ciobiţi, te, adj. Ştirbit, spart în parte, crăpat. – v. ciobi. Trimis de hai, 14.05.2004. Sursa: DEX 98 CIOBÍT adj. 1. ciocnit, ştirb, ştirbit. (Pahar ciobit.) 2. v. spart. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime CIOBÍT s. 1 … Dicționar Român
ciocnire — CIOCNÍRE, ciocniri, s.f. Acţiunea de a (se) ciocni. 1. Lovire (însoţită de zgomot) între două obiecte tari; ciocnitură. 2. fig. Luptă între interese sau idei diferite. 3. fig. Bătălie, luptă între două armate sau două grupuri adverse de oameni. – … Dicționar Român
spargere — SPÁRGERE, spargeri, s.f. Acţiunea de a (se) sparge şi rezultatul ei; spart. ♦ Furt prin efracţie. – v. sparge. Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 SPÁRGERE s. 1. ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, fisurare, fisurat, plesnire,… … Dicționar Român
ştirbire — ŞTIRBÍRE, ştirbiri, s.f. Acţiunea de a (se) ştirbi şi rezultatul ei. – v. ştirbi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ŞTIRBÍRE s. 1. ciobire, ciocnire. (ştirbire a unui pahar.) 2. tocire. (ştirbire tăişului unui cuţit.) Trimis de… … Dicționar Român