Dicționar Român. 2013.
cioacă — CIOÁCĂ, cioace, s.f. 1. Fiecare dintre cele două console orizontale ale războiului de ţesut, fixate pe stâlpii din mijloc şi pe care se sprijină vatalele. 2. (arg.) Balivernă. ♢ expr. (fam.) A se ţine de cioace = a se ţine de glume, de şmecherii … Dicționar Român
ciocârlan — CIOCÂRLÁN, ciocârlani, s.m. 1. Pasăre de culoare brună cenuşie, cu un moţ în vârful capului (Galerida cristata). 2. Bărbătuşul ciocârliei. – cf. c i o c2. Trimis de hai, 16.05.2004. Sursa: DEX 98 CIOCÂRLÁN s. (ornit.; Galerida cristata)… … Dicționar Român
cionc — cionc1, cioáncă, adj. (reg.) 1. (despre om) fără un braţ, ciung, ciolac; fără o ureche, ciul. 2. (despre animale) fără un corn, ciong, ciut, ciutac, melcit; fără coadă, ciont, ciunt. 3. (reg.) lulea cu coadă scurtă, pipă. Trimis de blaurb,… … Dicționar Român
târnăcop — TÂRNĂCÓP, târnăcoape, s.n. Unealtă formată dintr o bară masivă de oţel, ascuţită la un capăt şi lată la celălalt, prinsă într o coadă de lemn, folosită la săpat în pământuri tari, la spart pietre etc. [pl. şi: târnăcópuri] – Din bg. tărnokop, scr … Dicționar Român
