- cicălire
- CICĂLÍRE, ciăliri, s.f. Faptul de a cicăli; cicăleală. – v.cicăli.Trimis de viorelgrosu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98cicălíre s. f., g.-d. art. cicălírii; pl. cicălíriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.