Dicționar Român. 2013.
ghiorăitură — GHIORĂITÚRĂ, ghiorăituri, s.f. v. chiorăitură. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ghiorăitúră (sil. ghio )v. chiorăitură Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
chior — CHIOR, CHIOÁRĂ, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; căruia îi lipseşte un ochi. 2. (reg.; adesea substantivat) Orb. 3. (Adesea substantivat) Care nu vede bine. 4. (Adesea substantivat) Saşiu. 5. fig. (Despre … Dicționar Român
chiorăială — CHIORĂIÁLĂ, chiorăieli, s.f. Zgomot produs de mişcarea gazelor în intestine; ciorăit, chiorăitură. [pr.: ră ia . – var.: ghiorăiálă s.f.] – Chiorăi + suf. eală. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98 CHIORĂIÁLĂ s. v. chiorăit. Trimis de … Dicționar Român
chiorăit — CHIORĂÍT, chiorăituri, s.n. Chiorăială. [var.: ghiorăít s.n.] – v. chiorăi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHIORĂÍT s. chiorăială, chiorăitură. (chiorăitul ma ţelor.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
