Dicționar Român. 2013.
chior — CHIOR, CHIOÁRĂ, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; căruia îi lipseşte un ochi. 2. (reg.; adesea substantivat) Orb. 3. (Adesea substantivat) Care nu vede bine. 4. (Adesea substantivat) Saşiu. 5. fig. (Despre … Dicționar Român
chiorăit — CHIORĂÍT, chiorăituri, s.n. Chiorăială. [var.: ghiorăít s.n.] – v. chiorăi. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHIORĂÍT s. chiorăială, chiorăitură. (chiorăitul ma ţelor.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român
ghiorăială — GHIORĂIÁLĂ, ghiorăieli, s.f. v. chiorăială. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ghiorăiálă (sil. ghio )v. chiorăială Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
chiorăitură — CHIORĂITÚRĂ, chiorăituri, s.f. Chiorăială. [pr.: ră i . – var.: ghiorăitúri s.f.] – Chiorăi + suf. tură. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 CHIORĂITÚRĂ s. v. chiorăit. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: S … Dicționar Român
ghiorţ — interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care bea un lichid cu înghiţituri mari sau de intestinele goale. – Onomatopee. Trimis de gall, 15.06.2002. Sursa: DEX 98 ghiorţ interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
