ceapraz

ceapraz
CEAPRÁZ, ceaprazuri, s.n. 1. Şiret, panglică sau ciucure de mătase sau de fir, cu care se împodobesc hainele (militare), draperiile, tapiţeriile etc. 2. Poziţia alternativă a dinţilor de ferestrău într-o parte şi în alta, în afara planului pânzei, pentru a face mai uşoară tăierea materialului. 3. Călcător (III 1, 2). – Din tc. çapraz.
Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CEAPRÁZ s. 1. v. firet. 2. (tehn.) călcător, (reg.) ceaprazar, dinţar, zimţar. (ceapraz pentru ferăstrău.) 3. (tehn.) apăsător, călcător. (ceapraz la maşina de cusut.)
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

ceapráz s. n. (sil. -praz), pl. ceaprázuri
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CEAPRÁZ1 ceaprazuri n. Sfoară de mătase sau de fir, folosită ca podoabă pentru obiectele de îmbrăcăminte sau de mobilă; şnur; găitan; brandenburg; firet. /<turc. çapraz
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CEAPRÁZ2 ceaprazuri n. 1) Înclinare alternativă a dinţilor ferăstrăului. 2) Instrument pentru ascuţit ferăstraiele; dinţar; zimţar. /<turc. çapraz
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

ceapráz (ceaprázuri), s.n.1. Şiret, panglică, galon, firet. – 2. Marginea încălţămintei. – 3. Călcător, zimţar. – var. cepraz(ă), ce(a)prag. tc. çapraz (Cihac, II, 559; Miklosich, Fremdw., 82; Şeineanu, II, 123; Meyer 442; Lokotsch 396); cf. ngr. τσαπράζι, alb. tšapraz, bg. čapraz, pol. szabraka, de unde germ. Schabracke, fr. schabraque. – Der. ceprăzar (var. ceaprăzar, ce(a)prăgar), s.m. (fabricant sau negustor de ceaprazuri); ceaprăzărie, s.f. (prăvălie în care se vînd ceaprazuri; meseria de ceaprazar).
Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • călcător — CĂLCĂTÓR, OÁRE, călcători, oare, subst. 1. s.m. şi f. 1. Meseriaş care calcă haine sau rufărie într un atelier de confecţii, într o spălătorie etc. 2. (Rar) Persoană care calcă o lege, o dispoziţie etc. ♦ Prădător, hoţ. II. s.f. 1. Scândură pe… …   Dicționar Român

  • pasmant — PASMÁNT, pasmanturi, s.n. (înv. şi reg.) Ceapraz, firet (pentru împodobit haine sau draperii). – Din fr. passement. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  PASMÁNT s. v. ceapraz, firet. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … …   Dicționar Român

  • ceaprazar — CEAPRAZÁR, ceaprazari, s.m. Fabricant sau negustor de ceaprazuri (1) sau, p. ext. de chipie şi de alte obiecte de uniformă (militară). – Ceapraz + suf. ar. Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX 98  CEAPRAZÁR s. (înv. şi reg.) pasmantier,… …   Dicționar Român

  • ceaprăzui — CEAPRĂZUÍ, ceaprăzuiesc, vb. IV. tranz. A încovoia dinţii ferăstrăului (1) pentru a realiza ceaprazul (2). – Ceapraz + suf. ui. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  ceaprăzuí vb. (sil. cea , zu i), ind. prez. 1 sg. şi 3 …   Dicționar Român

  • şiret — ŞIRÉT1, şireturi, s.n. 1. Bentiţă îngustă de bumbac, ţesută tubular sau în fâşie, care, petrecută prin butoniere speciale, serveşte pentru a lega sau a strânge încălţămintea sau diferite obiecte de îmbrăcăminte. ♦ Fâşie îngustă şi groasă de… …   Dicționar Român

  • apăsător — APĂSĂTÓR, OÁRE, apăsători, oare, adj., s.n. 1. adj. Care asupreşte, oprimă. Care copleşeşte, chinuieşte. 2. s.n. (tehn.) Călcător (III 1). – Apăsa + suf. ător. Trimis de cata, 28.02.2004. Sursa: DEX 98  APĂSĂTÓR adj., s …   Dicționar Român

  • brandenburg — BRANDENBÚRG, brandenburguri, s.n. Şnur sau găitan care se coase în rânduri paralele, ca podoabă, pe pieptul unor haine (în dreptul butonierelor). – Din fr. brandenbourg. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  BRANDENBÚRG s. găitan, (reg.) …   Dicționar Român

  • ceaprazărie — CEAPRAZĂRÍ//E1 ceaprazăriei f. înv. 1) Atelier în care se confecţionează ceaprazuri. 2) Magazin (sau raion într un magazin) unde se vând ceaprazuri. 3) Ramură a industriei textile care produce ceaprazuri. 4) rar Meserie de ceaprazar. /ceaprazar + …   Dicționar Român

  • ceaprăzărie — CEAPRĂZĂRÍE1 s.f. Meseria de ceaprazar. – Ceaprazar + suf. ie. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CEAPRĂZĂRÍE2, ceaprazării, s.f. 1. Prăvălie în care se vând ceaprazuri (1) sau, p. ext., chipie sau alte obiecte de uniformă (militară) …   Dicționar Român

  • ciucure — CIÚCURE, ciucuri, s.m. 1. Ornament făcut dintr o împletitură sau dintr un mănunchi de fire, cu care se împodobesc marginile unui covor, ale unei draperii, unui obiect de îmbrăcăminte etc. ♢ loc. adj. şi adv. (Plin) ciucure (de... sau cu...) =… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”